Diastaza abdominală este un fenomen des întâlnit la femei, care de fapt poate afecta și bărbații. Dar în ce cazuri ne ajută un kinetoterapeut și când apelăm la bisturiu?
Iulian BALAN, MEDIC CHIRURG PLASTICIAN: „Diastaza abdominală reprezintă o depărtare a marginilor mușchilor drepți abdominali. Cu timpul și urmare a variațiilor ponderale, a variațiilor fundalului hormonal și respectiv stării interioare a organismului, și nu în ultimul rând urmare a sarcinii și nașterii, mușchii dați capătă o poziționare mai depărtată unul de altul”.
Diana COJOCARI-CAMBUR, KINETOTERAPEUT: „În funcție de gravitatea ei, poate fi clasificată de la ușor, mediu și avansat. Dacă vorbim despre diastaza minoră, ea de obicei nu se vede și nu deranjează estetic, cât și funcțional. Se manifestă doar dacă facem un test specializat, o flexie a trunchiului. Dar dacă vorbim despre o diastază mijlocie și avansată, aceasta de obicei are deja manifestări atât estetice cât și fiziologice. Și anume se manifestă cu hernie ombilicală, hernie a linii drepte abdominale, coborârea organelor interne, totodată poate să se manifeste cu durere a zonei lombare, instabilitate a zonei pelvine, incontinență urinară, unele disconforturi în activitățile vieții zilnice”.
Factorii de risc pentru diastaza abdominală includ: sarcina, adăugarea bruscă în greutate, predispoziția genetică și efortul fizic excesiv și incorect.
Diana COJOCARI-CAMBUR, KINETOTERAPEUT: „La femei sigur că asta mai mult se manifestă postpartum. Este normal ca în timpul sarcinii, undeva începând cu trimestrul 2 să apară acea diastază abdominală, dar ea este funcțională, și undeva la 6-8 săptămâni după naștere este normal ca ea să își revină. La bărbați mai mult din cauza efortului fizic incorect, în special celor care le place să meargă la sală și își creează această presiune intraabdominală ridicând greutăți, când nu se fac exercițiile corecte, sau în cazul când ia foarte brusc în kilograme”.
În diastaza abdominală se apelează la un program de exerciții kinetoterapeutice, care vizează întărirea mușchilor abdominali și restabilirea tonusului muscular.
Diana COJOCARI-CAMBUR, KINETOTERAPEUT: „Sunt exerciții speciale care mai mult concentrează exercițiile în regim izometric, fără mișcare, în poziție statică mai mult”.
Diana COJOCARI-CAMBUR, KINETOTERAPEUT: „Sigur în situații grave se va recurge la o chirurgie estetică, dar oricum va fi nevoie să faceți și o recuperare fizică, deoarece zona aceasta oricum rămâne sensibilă și trebuie de intervenit și de întreținut”.
Iulian BALAN, MEDIC CHIRURG PLASTICIAN: „Indicații medicale sunt dacă se asociază o hernie ombilicală și mai ales dacă creează disconfort și durere, dar dacă nu intervenim chirurgical trebuie să cunoaștem că acest fenomen are tendința să progreseze în timp, de la sine”.
Iulian BALAN, MEDIC CHIRURG PLASTICIAN: „Clasificarea clinic importantă ca și determinare a tacticii de tratament este nu atât depărtarea mușchilor, dar mai mult ține de localizarea diastazei. Criteriul dat este nivelul ombilicului, avem diastază supraombilicală sau infraombilicală, sau supra-infraombilicală, de asta depinde volumul de operație și în ce zonă trebuie să ajungem pentru corecția diastazei”.
Deși intervențiile pot fi efectuate și de chirurgii generaliști, mai des, pacienții se adresează la chirurgii esteticieni.
Iulian BALAN, MEDIC CHIRURG PLASTICIAN: „În astfel de situații noi facem o corecție complexă a aspectului burții. Intervenția se numește abdominoplastie. Implică o incizie în partea de jos a burții, noi pătrundem sub țesuturile moi până la stratul muscular. Mușchii nu stau cumva în aer, ei au un înveliș care se numește fascia musculară, ea de fapt este extinsă și noi scurtăm fascia dată printr-o duplicatură și fixare cu material nerezorbabil, care rămâne toată viața și își păstrează rezistența toată viața.”
În mod obișnuit, pacienții sunt externați în a doua zi și pot reveni la activitățile casnice obișnuite.
Iulian BALAN, MEDIC CHIRURG PLASTICIAN: „Ca o precauție trebuie purtat un brâu care nu permite presiunii intraabdominale să întindă peretele abdominal și să creeze condiții de reapariție a acestei situații. În 2-3 luni țesuturile se vindecă într-atât, încât ele capată o rezistență a lor naturală”.
Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, efectuarea exercițiilor corecte pentru mușchii abdominali, dar și evitarea ridicării greutăților sunt principalele măsuri pentru prevenția diastazei abdominale.