''Asa-numita curba in forma de 'J' a relatiei dintre boli cardiovasculare si consumul de alcool, ce sugereaza anumite beneficii pentru sanatate in urma consumului redus pana la moderat de alcool este cel mai mare mit aflat in circulatie de cand ni s-a spus ca fumatul ne face bine'', a declarat specialistul in afectiuni cardiovasculare Rudolph Schutte de la Anglia Ruskin University (ARU) din Marea Britanie, potrivit Agerpres.ro.
Problema, sugereaza echipa de cercetatori de la ARU si de la University College London, este ca multe persoane care nu consuma alcool il evita din cauza starii lor actuale de sanatate si, prin urmare, atunci cand sufera un infarct sau alte probleme coronariene, acest lucru nu este asociat cu faptul ca ei nu beau, nefiind sugestiv pentru faptul ca un consum al unei cantitati mici sau moderate de alcool ar avea rol protector.
Cercetatorii au analizat date cuprinse intr-o vasta baza de informatii biologice din Marea Britanie, numita UK Biobank, asociate unui numar de 333.259 de consumatori de alcool si 21.710 de persoane care nu au baut niciodata alcool. Ei au analizat aproape sapte ani de date, concentrandu-se asupra momentelor in care participantii s-au confruntat cu un eveniment cardiovascular, o afectiune cardiologica sau o boala cerebrovasculara.
Echipa a exclus persoanele care au consumat alcool insa au renuntat la acest obicei, incercand sa limiteze astfel datele de la persoanele care ar fi putut inceta sa bea alcool din cauza starii lor de sanatate. In ciuda acestui fapt, cei care nu consumasera alcool niciodata erau mai in varsta, aveau un indice de masa corporala (IMC) mai ridicat, o tensiune arteriala mai mare si erau mai putin activi comparativ cu grupul care consuma alcool. ''Folosirea acestei strategii analitice permite autorilor sa raporteze protectia cardiovasculara generala conferita de alcool'', a notat echipa in acest studiu. ''In cohorta noastra, cei care nu au baut niciodata au fost mai in varsta, mai putin activi fizic, au avut un indice de masa corporala mai mare si au fost mai putin instariti din punct de vedere socioeconomic. Chiar si dupa ajustarea realizata luand in calcul acesti factori de risc cardiovascular, cei care nu au baut niciodata alcool au prezentat un risc cu 31%, 51%, respectiv 46% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, boala cardiaca ischemica, respectiv o afectiune cerebrovasculara'', au adaugat cercetatorii.
Asadar, pentru a elimina acesti factori ce pot induce confuzie, echipa a comparat ulterior persoanele care consumau cele mai mici cantitati de bauturi alcoolice cu cei care beau mai mult si a descoperit ca vinul avea un efect minim de protectie impotriva bolii cardiace ischemice, insa nu a fost asociat cu alte probleme cardiovasculare.
Pentru alte produse alcoolice, cum ar fi berea si bauturile spirtoase, chiar si in cazul persoanelor care consumau mai putin de 14 unitati de alcool pe saptamana - nivelul maxim recomandat in ghidurile sanitare din Marea Britanie - efectele sunt mult mai evidente. ''In cazul consumatorilor de bere, cidru si spirtoase, chiar si cei care beau sub 14 unitati pe saptamana au prezentat un risc ridicat de a ajunge la spital in urma unui eveniment cardiovascular ce implica inima sau vasele de sange'', a declarat Schutte.
''Desi auzim multe despre bautorii de vin care au un risc mai redus de boala coronariana, datele noastre arata ca riscul lor de a prezenta alte evenimente cardiovasculare nu este redus'', a adaugat el.
In SUA, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) recomanda ca adultii sa opteze pentru a nu consuma alcool sau, in cazul in care este vorba despre o zi in care acestia aleg sa bea, sa se limiteze la doua portii standard pe zi pentru barbati sau o portie standard pentru femei. Potrivit site-ului CDC, o portie standard este echivalenta cu 14 grame de alcool pur (care se regasesc, spre exemplu, in 340 ml de bere cu continut de 5% de alcool, 236 ml de bere cu continut de 7% de alcool, 147 ml de vin cu 12% alcool sau 44 ml - un ''shot'' - de tarie cu 40% alcool, precum gin, rom, vodca sau whisky.
''Partinirile incorporate in dovezile epidemiologice mascheaza sau subestimeaza pericolele asociate consumului de alcool. Cand aceste partiniri sunt luate in considerare, efectele adverse chiar si ale consumului redus de alcool sunt dezvaluite'', a spus Schutte. ''Evitarea acestor partiniri in cercetarile viitoare ar atenua confuzia actuala si, speram, ar duce la o consolidare a liniilor directoare, in vederea reducerii indrumarilor actuale asociate alcoolului'', a adaugat el.
Studiul a fost publicat in jurnalul stiintific Clinical Nutrition.
