Boala coronariană, cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică, este o afecțiune caracterizată prin aportul insuficient de oxigen și nutrienți, la nivelul miocardului - mușchiul inimii.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Cauza de bază este ateroscleroza - depunerea grăsimilor, a colesterolului pe peretele vascular, prin care se formează niște plăci aterosclerotice, care îngustează lumenul vasului și reprezintă un obstacol pentru circulația sangvină prin arterele coronariene și atunci, se primește o diferență între aport și necesitate a oxigenului pentru miocard”.

Preponderent, sunt afectați bărbații cu vârsta peste 45 de ani, dar boala începe să apară la vârste din ce în ce mai tinere.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Factorii de risc se împart în două grupe mari: factorii modificabili și nemodificabili. Cei nemodificabili sunt: sexul, vârsta, diabetul zaharat. Din cei modificabili fac parte: greutatea corporală, hipertensiunea, alimentația, activitatea fizică. Principalul simptom este durerea toracică, de obicei localizată retrosternal, la mijlocul cutiei toracică. Este durere arzătoare, de frigere, de apăsare, poate să fie cu iradiere în diferite părți ale corpului, în mâna stângă, în mandibulă, în abdomen sau în spate”.

Inițial simptomele apar după un efort intens. Dacă nu se intervine, toleranța la efort scade, iar simptomele apar și în repaos.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Dacă vasul se închide complet și brusc, atunci se pornește infarctul miocardic, care se manifestă printr-o durere violentă și permanentă”.

Infarctul miocardic este o consecință directă a bolii coronariene, fiind o urgență medicală.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „În stabilirea diagnosticului, pe prim plan este evaluarea clinică a pacientului, după care urmează electrocardiograma. Unele modificări le putem depista acolo. După care urmează ecocardiografia, care permite să evaluăm mobilitatea miocardului”.

Se efectuează și testul de efort, care determină posibila afectare a inimii, în cazul unui stres fizic.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Dacă noi avem presupunerea aceasta, atunci mergem la următorul pas, la investigațiile invazive, cum ar fi coronarografia, care permite deja să vizualizăm vasele inimii și să depistăm anume îngustările, unde sunt ele, cât de severe, câte sunt și cât de răspândite, în funcție de asta, alegem tactica de tratament pe care să o aplicăm”.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „După efectuarea coronarografiei, pot să urmeze 3 scenarii principale. Primul scenariu, dacă nu găsim afectări importante, atunci aplicăm tratamentul medicamentos, pe care pacientul îl urmează și periodic îl supunem controlului planic. Al doilea scenariu, când noi găsim afecțiuni care deja nu pot fi tratate cu medicamente, atunci noi putem aplica metoda care se numește angioplastia”.

Această metodă presupune repararea vasului, prin introducerea unor baloane care dilată zona îngustată și aplicarea stenturilor, niște dispozitive metalice.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Și al treilea scenariu, când boala este foarte răspândită și metoda de angioplastie nu poate fi aplicată, din diferite considerente, intervenția clasică cardio-chirurgicală de by-pass aorto-coronarian”.

Adresarea la timp după ajutor poate preveni consecințele grave ale patologiei, cum ar fi deteriorarea semnificativă a calității vieții sau chiar decesul.

Artiom SUREV, MEDIC CARDIOLOG INTERVENȚIONIST: „Prevenirea constă în înlăturarea factorilor de risc, anume celor modificabili. Dacă pacientul înlătură măcar un factor de risc, de exemplu fumatul, el deodată trece dintr-o categorie de risc în alta, cu un risc cu mult mai mic. Dacă boala deja este diagnosticată, atunci se administrează un tratament medicamentos permanent, sub conducerea unui specialist cardiolog și investigații periodice care permit să ținem patologia sub control. Alimentația tot este unul din factorii modificabili, foarte important. Cu cât mai sănătos mâncăm, cu atât probabilitatea ca nivelul colesterolului în sânge să fie mare, și acesta să se depună pe peretele vascular, este mai mic”.

În țările în curs de dezvoltare, inclusiv în Republica Moldova, boala coronariană este principala cauză a deceselor.