Sezonul căpușelor e în toi, iar aceste insecte pot transmite o infecție bacteriană numită borelioză sau boala Lyme.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Boala Lyme este o infecție provocată de bacteria Borrelia burgdorferi. Căpușele sunt o gazdă intermediară care transmit borelia de la mamifere, șoareci sau păsări care poartă această bacterie și o transmit omului.”

Căpușa transmite bacteria Borrelia burgdorferi de la animale la om.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Mai frecvent căpușele încep să apară în lunile de primăvară și pot să fie până în octombrie, respectiv este perioada în care cel mai frecvent se depistează cazurile. Dar se pot depista și mai târziu”.

Sezonul căpușelor începe în mod obișnuit în luna aprilie și durează până în octombrie.

Datorită varietății simptomelor sale în diferite cazuri, borelioza este adesea numită „boala celor 1000 de fețe”.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Borelioza se caracterizează prin 3 etape. Prima etapă este caracterizată de un eritem migrator, care apare cam în 3-4 săptămâni după mușcătura unei căpușe. Acest eritem migrator apare cam în 60-80% de cazuri, dar nu mereu pacientul îl observă și nu mereu pacientul observă chiar căpușa. Sunt cazuri când căpușa a mușcat, a mâncat și a căzut, și persoana nici nu a observat-o. Eritemul migrator este specific și are o formă rotundă cu marginea roșietică, dar în mijloc palid, se prezintă ca un inel. Odată ce pacientul a văzut, neapărat se prezintă la medic”.

Eritemul migrator poate să dispară și fără tratament, însă în absența acestuia boala poate progresa.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „În stadiile mai avansate, deja apare o simptomatică de afectare de organe, sunt vizate cordul, articulațiile și creierul. În funcție de organul afectat o să avem și clinica respectivă”.

În stadiul final, cunoscut ca și neuroborelioza, este afectat sistemul nervos, iar simptomele pot apărea chiar și după câteva luni de la mușcătură.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „În unele țări, borelioza este o boală profesională, vizează agricultorii, grădinarii, care lucrează cu iarba sau solul, unde ar putea să trăiască aceste căpușe. La noi orice om care merge la iarba verde este predispus”.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Persoanele care au văzut căpușa și presupun că ea a fost pe piele nu mai mult de 24 de ore, riscul este mult mai mic, decât în cazul persoanelor care au văzut căpușa deja peste 1-2 zile după ce au fost la un picnic”.

Riscul de transmitere a boreliozei crește odată cu durata de timp în care căpușa a stat atașată de piele.

Se cunoaște că doar femela este cea care mușcă, iar infectarea se produce prin regurgitarea conținutului stomacal al acesteia.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Pacientul trebuie să fie văzut multiprofil, investigat inclusiv serologic cu mai multe tipuri de investigații ca să putem precis să spunem dacă este o borelioză sau altă problemă”.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Tratamentul este neapărat antibacterian și desigur în funcție de organul afectat, simptomatic. Cel puțin 2-3 săptămâni de antibioticoterapie, și dacă sunt stadii mai avansate, poate să dureze și mai mult.”

Tratamentul este esențial, deoarece între 20 și 40% dintre cei cu eritem migrator evoluează către stadiile avansate, cu complicații grave. Prevenția este simplă și importantă.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Când mergem la iarbă verde să fim îmbrăcați în haine de culoare deschisă ca să putem să urmărim. Putem să folosim repelenți, sub formă de spray, plasture, brățări, sunt o gamă variată. În cazul copiilor preferabil pantalonii să fie puși în șosete, maletele cu mânecă lungă, în cap ceva un suport. Când revenim acasă de la un picnic, neapărat hainele le scoatem, copilul este examinat și noi ne examinăm pe noi, părul neapărat să fie pieptănat”.

Tatiana MIRONOV, MEDIC INFECȚIONIST: „Dacă am reușit să scoatem căpușa vie, atunci noi putem să mergem cu ea la laborator, să facem analiză căpușei ca să vedem dacă transmite borelioza, și în cazul dat neapărat se face profilaxia. Dar în general, se recomandă profilaxia cu antibacteriene pentru toți care au fost mușcați de căpușă, mai ales pentru cei care au avut căpușa atașată pe piele mai mult de 24 de ore”.

În anul 2022, în Republica Moldova, au fost înregistrate 144 de cazuri de borelioză, dintre care aproximativ 40 au fost identificate la copii.

În Republica Moldova, în 2022, au fost înregistrate 144 de cazuri de borelioză, dintre care circa 40 la copii.