Unele alimente pot sa nu fie potrivite pentru consum, din cauza unei alergii sau intolerante alimentare. Desi sunt adesea confundate, aceste afectiuni se diferentiaza.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Alergia alimentara reprezinta o hipersensibilitate a organismului, prin actiunea diferitor alergeni, care are la baza o reactie a sistemului imun. Intolerantele alimentare sunt la fel situatii, cand organismul raspunde printr-un proces inflamator la actiunea anumitor alimente, dar ca mecanism in formarea reactiei inflamatorii nu este implicat sistemul imun”.
Ambele afectiuni au simptome comune precum: dureri abdominale, greata, vome repetate si dereglarea scaunului.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Doar ca in alergiile alimentare pot fi implicate si afectari ale sistemului respirator si ale pielii, prin semne de rinita, stranut frecvent, tuse uscata, hiperlacrimare, si prin simptomele dermatitei cu implicarea tegumentelor, care se manifesta prin roseata, diferite eruptii”.
Orice produs poate fi cauza unei alergii alimentare, dar exista totusi alimente cu potential alergic inalt.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Putem deosebi lactatele, in special laptele, ouale, pestele, nucile, soia, crustaceele sau produsele de mare, mierea, la fel sa nu uitam si de grau”.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Alergia alimentara se considera o problema mai grava de sanatate. Avem reactii alergice de tip imediat, si reactii alergice intarziate. Cele imediate pot fi reprezentate de asemenea afectiuni ca urticaria acuta, socul anafilactic, angioedemul, astmul bronsic, sunt afectiuni alergice severe. Pe cand celelalte intarziate precum dermatita atopica, gastroenteropatia eozinofilica, sunt afectiuni care nu sunt atat de severe ca exprimare clinica”.
Factorii de risc implicati in aparitia alergiei alimentare sunt: alimentatia incorecta, expunerea la fumul de tigara si la diversi poluanti atmosferici, precum si factorul genetic.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Atunci cand un parinte al copilului sufera de o anumita problema alergica, riscul de a face alergie a copilului creste pana la 40%, in cazul in care ambii parinti sunt alergici, riscul creste pana la 80%”.
In ceea ce priveste intolerantele, glutenul si lactoza sunt principalele cauze.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Intoleranta la lactoza poate fi exprimata printr-o transmitere genetica ereditara, sau se mai numeste primara. Deficitul congenital de enzima lactaza care scindeaza lactoza, sunt cazuri extrem de rare. Pe cand celelalte intolerante secundare, sunt mai frecvent intalnite si le putem observa in cadrul unor patologii inflamatorii a sistemului digestiv, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, gastroenteritele sau colitele infectioase”.
Intoleranta secundara se considera temporara, si dispare odata cu tratarea patologiei de baza.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Diagnosticul unei alergii alimentare include si anamneza. Medicul obligator intreaba circumstantele in care a aparut reactia alergica, evalueaza jurnalul alimentar. In cazul intolerantelor, exact asa, doar ca pentru a demonstra o intoleranta este dificil prin intermediul testelor de laborator. Pe cand diagnosticul alergiilor este un pic mai simplu, pentru ca avem markeri specifici”.
Testele de laborator includ: analiza generala a sangelui, testarea imunoglobulinelor E specifice si testele cutanate.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „O recomandare foarte utila in gestionarea unei alergii alimentare este dieta de eliminare, care consta in eliminarea alergenilor pe o anumita perioada de timp, de obicei o luna, dupa care daca au disparut semnele clinice, se recomanda reintroducerea alimentului respectiv, proportionat, de la cantitati mici spre mari. Si acea cantitate pe care copilul a tolerat-o si nu a exprimat reactie alergica ramane considerata optima si copilul poate sa o consume in continuare”.
In cazul intolerantei, la fel se pune accent pe semnele clinice si se recomanda aceeasi dieta de eliminare. In multe cazuri, alergia alimentara poate fi prevenita.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Daca este vorba de un copil sugar, recomand sa fie alaptat la san dupa posibilitate. Prin laptele matern copilul primeste acei antigeni in diverse cantitati de la mama, si astfel formeaza o toleranta imunologica catre acesti antigeni, si riscul de a dezvolta reactii alergice la fel scade”.
Si diversificare reprezinta un moment crucial in preventia aparitiei alergiilor.
Olesea GULER, MEDIC PEDIATRU: „Ultimele recomandari ne spun: cu cat mai devreme introducem alimentele cu potential alergic, cu atat tolerabilitatea catre aceste produse va creste, si riscul de a dezvolta alergii va scade”.
Imbunatatirea sanatatii digestive prin adoptarea unei alimentatii diverse si echilibrate, joaca un rol important in prevenirea si gestionarea atat a intolerantelor, cat si a alergiilor alimentare.
