Sănătatea nu este doar despre corp, ci și despre minte. O afecțiune mintală întâlnită la 1-2% din populație este tulburarea obsesiv-compulsivă.

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare mintală și de comportament, din spectrul tulburărilor neurotice caracterizată prin două caracteristici de bază: obsesiile și compulsiile. După statistică, cam 25% din tulburările obsesiv-compulsive se declanșează până la vârsta de 12-14 ani. Foarte rar, mai târziu de vârsta de 35 de ani.”

Se consideră că din grupul de risc fac parte persoanele mai anxioase și depresive.

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Ca regulă, tulburarea obsesiv-compulsivă nu apare îndată când apare tulburarea depresivă sau anxioasă, pentru aceasta necesită anumit timp și pot să fie și anumiți factori care să provoace declanșarea acestei patologii. Ultimile studii arată că există o careva corelare genetică. Totuși ca cauză poate să fie frecvent traumele și abuzurile inclusiv fizice, verbale, sexuale în copilărie și în adolescență. O cauză poate să fie o patologie asociată depresivă sau anxioasă. La fel poate să apară la persoanele cu adicții la droguri, jocuri de noroc, alcool și altele.”

Alți factori de risc includ petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor și expunerea la stres. După cum sugerează și denumirea, tulburarea se manifestă prin episoade de obsesii și compulsii.

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Obsesiile sunt gânduri proprii ale persoanei, dar ele sunt recurente, se repetă, sunt persistente, deranjante, violente, ele pătrund forțat în mintea acestei persoane, nicidecum nu îi provoacă plăcere. Ele au un caracter negativ, deseori chiar și obscen. Persoana se gândește că o să se îmbolnăvească, sau va muri, sau ceva se va întâmpla, sau prin imaginație de orice gen. Cel mai frecvent sunt imaginații obscene și sexuale: sex cu rude, cel mai pervers, cu copiii și alte lucruri. Sau impulsuri de a face ceva, de obicei distructiv, de a lovi pe cineva, de a strica, distruge.”

Compulsiile reprezintă deja acțiuni. Din prima categorie fac parte ritualurile, precum verificarea robinetului sau a ușii de zeci de ori, sau spălatul exagerat pe mâini.

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Cea de-a doua categorie sunt acțiunile mintale, cum sunt număratul permanent, rugăciuni sau repetarea unor cuvinte. Obiectivul este de a reduce din anxietate și disconfortul care le provoacă obsesiile.”

Diagnosticul se stabilește prin interviu și colectarea anamnezei, dar pot fi utilizate diverse testări psihologice. Odată stabilit diagnosticul, urmează un tratament de lungă durată.

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Este un tratament care include numaidecât aceste două direcții: psihoterapia cognitiv-comportamentală și cea de-a doua sunt medicamentele, care doar psihiatrii știu corect să le gestioneze, să le indice și să trateze cu succes. Tulburarea obsesiv-compulsivă netratată la timp, sau calitativ, poate să ducă la depresie și anxietate. După statistică, până la 25% din cei cu tulburări obsesiv-compulsive au tentative de suicid. Respectiv, și cu disconfortul care îl simt persoanele, depresia și anxietatea prin care trec, le duc la suicide latente, adică comportamente distructive cum sunt: fumat, droguri, alcool, jocuri de noroc, sporturi periculoase, conducere cu viteză excesivă, riscuri nejustificate pentru viață și sănătate.”

În absența factorului genetic, în mare măsură afecțiunea poate fi prevenită prin respectarea următoarelor recomandări:

Oleg ȚURCANU, MEDIC PSIHIATRU: „Un mod sănătos de viață, mai departe de ecrane, activități la aer liber, mișcare, practicarea sportului, o alimentație rațională, activități sănătoase, creative. Fiecare persoană să tindă să-și ridice rezistența la stres, la depresie. Nu este ușor în lumea în care trăim, dar cu eforturi având obiectivul de a ne păstra sănătoși mintal și afectiv, se poate de realizat multe.”

Dacă observi unul dintre simptome la o rudă sau la tine, este important să consulți de urgență un psihiatru, care va prescrie un tratament eficient.