Moartea subita cardiaca inseamna pierderea brusca a functiei cardiace, care duce la deces in decurs de o ora de la aparitia simptomelor. Moartea subita cardiaca este o cauza obisnuita de deces, iar o echipa de cercetare a analizat asocierea dintre tiparele dietetice si riscul de moarte subita.
O alimentatie bazata in mod regulat pe dieta occidentala (mezeluri, prajeli, alimente cu multe grasimi nesanatoase si zahar adaugat) poate creste riscul de moarte subita cardiaca, in timp ce o alimentatie bazata preponderent pe dieta mediteraneeana poate reduce acest risc, conform unor cercetari publicate in Journal of the American Heart Association.
Riscul de moarte subita, crescut de dieta occidentala
Dieta occidentala se caracterizeaza prin consumul mare de grasimi, alimente prajite, oua, carne procesata si organe (cum ar fi mezelurile, slanina etc.) si bauturi indulcite cu zahar, in defavoarea alimentelor sanatoase precum legumele si fructele. Dieta mediteraneeana este bogata in legume, fructe, peste, cereale integrale si leguminoase si saraca in carne, lactate si produse indulcite cu zahar.
Autorii lucrarii spun ca, desi acest studiu a avut un caracter observational, rezultatele sugereaza ca dieta poate fi un factor de risc modificabil pentru moartea subita cardiaca, deci este un factor de risc asupra caruia avem un anumit control. O mai mare atentie asupra alimentatiei zilnice, printr-un consum sporit de legume, fructe, paine integrala si peste, si un consum redus de alimente prajite, carne procesata si produse cu zahar creste sansele de a avea o sanatate mai buna si de a scadea riscul de boli cardiometabolice si moarte subita.
Studiul de fata a examinat date de la peste 21.000 de persoane cu varste de 45 de ani si peste, inscrise intr-un proiect national de cercetare in curs, numit „Motive pentru diferentele geografice si rasiale in accidentul vascular cerebral” (REGARDS), care examineaza diferentele geografice si de rasa in ceea ce priveste aparitia unui AVC.
Participantii au fost recrutati intre 2003 si 200: 56% femei, 33% erau adulti din rasa neagra, 56% locuitori din sud-estul SUA (regiune recunoscuta drept „centura” de accident vascular cerebral din cauza ratei mai mari de deces prin AVC).
In studiu s-au inscris persoane cu si fara antecedente de boli coronariene, iar dietele au fost evaluate printr-un chestionar privind frecventa alimentelor completat la inceputul studiului. Participantii au fost intrebati cat de des si in ce cantitati au consumat 110 produse alimentare diferite in anul precedent.
Cercetatorii au calculat un scor al dietei mediteraneene pe baza anumitor grupuri de alimente considerate benefice sau daunatoare sanatatii. De asemenea, au derivat cinci modele dietetice.
Alaturi de modelul alimentar in stil occidental, analiza a inclus:
un model dietetic „dulciuri”, care contine alimente cu zaharuri adaugate, cum ar fi deserturi, ciocolata, bomboane si alimente indulcite pentru micul dejun un model de mancare „conventional” care se bazeaza pe alimente usor de facut, cum ar fi feluri de mancare mixte, feluri de mancare cu paste sau articole susceptibile de a fi comandate, cum ar fi pizza, mancare mexicana si mancare chinezeasca un model dietetic „pe baza de vegetale” a fost clasificat ca fiind bogat in legume, fructe, sucuri de fructe, cereale, fasole, peste, carne de pasare si iaurt un model dietetic „alcool si salata”, care continea vin, bere, bauturi spirtoase alaturi de salate de rosii si legume verzi frunzoase
Oamenii de stiinta au remarcat ca tiparele nu se exclud reciproc. Toti participantii au avut un anumit nivel de aderenta la fiecare tipar, dar de obicei au aderat mai mult la unele tipare si mai putin la altele. De exemplu, nu este neobisnuit ca o persoana care adera foarte mult la modelul de dieta occidentala sa adere si la modelul bazat pe vegetale, dar intr-un grad mult mai scazut.
Dupa o medie de aproape 10 ani de urmarire la fiecare sase luni pentru a verifica aparitia bolilor cardiovasculare, au aparut peste 400 de decese prin moarte subita in randul celor 21.000 de participanti la studiu.
Dieta mediteraneeana, mai buna pentru sanatatea inimii
Cercetatorii au constatat ca, in general, participantii care erau adeptii unei diete occidentale au prezentat un risc cu 46% mai mare de moarte subita cardiaca decat persoanele care au respectat cel mai putin acest tipar dietetic. De asemenea, participantii care au urmat indeaproape dieta traditionala mediteraneeana au avut un risc cu 26% mai mic de moarte subita decat cei cu cea mai mica aderenta la acest stil de alimentatie.
Recomandarile ghidurilor de sanatate subliniaza importanta consumului de legume si fructe, cereale integrale, proteine slabe, peste, fasole, leguminoase, nuci si uleiuri de gatit vegetale non-tropicale, cum ar fi uleiul de masline. Se recomanda, de asemenea, limitarea grasimilor saturate, sare, zahar adaugat si carne procesata.
Aceste descoperiri sustin ideea ca o alimentatie mai sanatoasa ar preveni bolile cardiovasculare fatale si ar trebui sa ne incurajeze pe toti sa adoptam o dieta mai sanatoasa ca parte a stilului nostru de viata. In masura in care este posibil, oamenii ar trebui sa evalueze numarul de portii de fructe si legume pe care le consuma in fiecare zi si sa ajunga la cel putin 5 pe zi pe zi. O portie de legume inseamna cam o jumatate de cana, iar o portie de fructe inseamna un fruct mediu (mar, portocala) sau o felie de fruct mare (pepene, ananas) sau 2-10 fructe mai mici (doua prune sau 10 cirese, de exemplu).
Aceasta cercetare actuala extinde datele obtinute in studii anterioare asupra participantilor din acelasi proiect REGARDS. Intr-o analiza din 2018, savantii au raportat ca adultii cu varste de 45 de ani si peste cu boli de inima, care aveau o afinitate pentru dieta occidentala, aveau un risc mai mare de deces din orice cauza, in timp ce urmarea unei diete mediteraneene era asociata cu un risc mai mic de deces din orice cauza. Si intr-un studiu din 2015, dieta occidentala a fost asociata cu un risc mai mare de boli coronariene la aceeasi populatie.
Esantionul mare de populatie si diversitatea regionala sunt considerate punctele forte ale proiectului de cercetare REGARDS. Cu toate acestea, limitarile potentiale ale acestui studiu includ faptul ca aportul alimentar s-a bazat pe chestionare unice, auto-raportate, deci a depins de memoria participantilor. Dieta auto-raportata poate include inexactitati care conduc la prejudecati care ar putea reduce puterea asociatiilor observate.