Nasterea inainte de 32 de saptamani este clasificata drept foarte prematura, iar bebelusii nascuti cu o greutate mai mica de 1500 g sunt clasificati drept avand o greutate foarte mica la nastere. Cercetari stiintifice anterioare au descoperit ca unii dintre acei bebelusi foarte prematuri sau cu greutate foarte mica la nastere au avut performante cognitive mai slabe in copilarie.
In 2021, un studiu¹ realizat de catre cercetatorii de la Departamentul de Psihologie al Universitatii din Warwick, Marea Britanie, a examinat IQ-ul mediu al adultilor care s-au nascut foarte prematur sau cu o greutate foarte mica, comparandu-l cu al adultilor nascuti la termen complet. Cercetatorii sugereaza ca acesti copii foarte prematuri sau cu greutate foarte mica la nastere ar putea necesita sprijin special in educatia lor pentru a reusi sa invete pe tot parcursul copilariei.
Nasterea foarte prematura, corelata cu un IQ mai mic al copilului
In aceasta lucrare publicata in JAMA Pediatrics, un consortiu de cercetatori condus de Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Warwick a realizat o meta-analiza care a investigat coeficientul de inteligenta (IQ-ul) la varsta adulta. Participantii au fost 1068 adulti care se nascusera prematur sau avusesera greutate foarte mica la nastere si 1067 de adulti care se nascusera la termen intre 1978 si 1995.
Participantii faceau parte din sase studii de cohorta din Europa, Australia si Noua Zeelanda, care fusesera studiati de la nastere si carora li s-a evaluat IQ-ul la varsta adulta, cuprinsa intre 18 si 30 de ani. Scorul mediu al coeficientului de inteligenta in populatia generala este de 100. Cercetatorii au descoperit ca participantii din grupul prematurilor au obtinut cu aproximativ 12 puncte IQ mai putin (adica 88) comparativ cu participantii nascuti la termen.
Chiar si atunci cand i-au exclus din calcule pe cei care aveau o deficienta neurosenzoriala in copilarie sau un handicap de invatare (de exemplu, scorul IQ al copilariei sub 70), diferenta de IQ la adulti, intre cei din grupul prematurilor si cei din grupul celor nascuti la termen era inca, in medie, de 9,8 puncte IQ.
Factorii de risc care au fost asociati cu un coeficient de inteligenta mai mic pentru participantii care se nascusera prematur sau cu greutate foarte mica au inclus probleme pulmonare severe neonatale (displazie bronhopulmonara), sangerari in creier dupa nastere (hemoragie intraventriculara) si educatia precara a mamei.
Concluzia analizei este ca nasterea foarte prematura sau o greutate foarte mica la nastere continua sa aiba un impact semnificativ pe termen lung asupra IQ-ului mediu. Pentru o dezvoltare cognitiva sanatoasa, interventiile pot include reducerea riscului de displazie bronhopulmonara si de hemoragie intraventriculara prin ingrijirea neonatala corespunzatoate si interventii educationale asupra copiilor nascuti in familii defavorizate, afirma autorii analizei.
Copiii prematuri pot dezvolta o multitudine de probleme de sanatate
Desi complicatiile nu sunt prezente in toate cazurile, copiii nascuti prematur pot avea probleme de sanatate pe termen scurt si lung, cum ar fi displazia bronhopulmonara, tensiune arteriala scazuta, hipoglicemie, anemie, hemoragie intraventriculara, enterocolita necrotizanta, invatare afectata, probleme de vedere sau de auz.
Un studiu² din 2021 arata ca hranirea problematica este foarte raspandita la copiii nascuti prematur, in primii 4 ani de viata, indiferent de gradul de prematuritate. Furnizorii de servicii medicale pentru prematuri ar trebui sa ia in considerare screeningul pentru hranirea problematica pe parcursul copilariei timpurii ca o posibila complicatie a nasterii premature.
Ce poate face o femeie pentru sanatatea viitorului copil?
In mod ideal, inainte de a ramane insarcinata, e indicat ca femeia care doreste sa devina mama sa faca unele modificari ale stilului de viata, care sa o ajute sa aiba o sarcina sanatoasa si sa ii creasca sansele de a avea un copil sanatos, reducand in acelasi timp riscul de dizabilitati.
Astfel, inainte de sarcina si in timpul sarcinii, e bine ca femeia sa obtina si sa pastreze o greutate corporala normala pentru inaltimea si varsta ei, sa faca exercitii fizice (e bine ca in sarcina sa ceara sfatul medicului legat de ce activitati fizice sunt mai potrivite) si sa elimine obiceiurile nesanatoase precum fumatul si consumul de alcool (nu exista o cantitate sigura de alcool in timpul sarcinii, de aceea e bine sa fie exclus cu totul).
Daca exista boli cronice de care femeia sufera sau anumite tratamente pe care le ia, acestea trebuie discutate cu medicul pentru a stabili cum se va proceda in timpul sarcinii. Multe medicamente afecteaza dezvoltarea fatului, de aceea, in sarcina, nu trebuie luat nimic fara acordul medicului.
Pe langa o alimentatie sanatoasa in sarcina, bazata pe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe, leguminoase si grasimi bune (ulei de masline, avocado etc.), este importanta si administrarea unor vitamine prenatale. Acidul folic este crucial pentru a reduce riscul de defecte ale tubului neural, iar acizii grasi Omega 3 din alimentatie si din suplimente ajuta la dezvoltarea creierului copilului.
Este important ca femeia sa ia o tableta de acid folic de 400 micrograme in fiecare zi inainte de a fi gravida si pana la 12 saptamani de sarcina. De asemenea, acidul folic se gaseste si in legume frunzoase (spanac, varza creata, varza de Bruxelles etc.).
Unele dovezi stiintifice sugereaza ca sugarii nascuti de mame ale caror diete contin multi acizi grasi Omega-3 (EPA si DHA) au un avantaj in ceea ce priveste dezvoltarea timpurie. Acizii DHA sunt esentiali pentru dezvoltarea creierului si a vederii, iar fatul acumuleaza acesti acizi in ultimul trimestru de sarcina. De aceea, consumul de peste gras (somon, somn, hering) este indicat in timpul sarcinii, dar daca gravida nu mananca peste, poate lua, cu acordul medicului, suplimente certificate, cu ulei de peste de calitate sau cu ulei din alge.
Cel mai important factor pentru dezvoltarea optima a creierului fetal este ca gravida sa aiba un stil de viata sanatos, care include, asa cum spuneam, o alimentatie sanatoasa, respectarea suplimentarii cu anumite vitamine, minerale si cu ulei de peste si exercitiul fizic. La fel de importanta este evitarea alcoolului si a tigarilor, deoarece aceste substante pot afecta formarea si conectarea celulelor creierului viitorului copil.