Somnambulismul este o tulburare a somnului care determina persoana sa faca, inconstient, lucruri neobisnuite in somn – cum ar fi mersul, mancatul – de care nu isi mai aminteste la trezire. Un astfel de episod poate dura cateva minute pana la o jumatate de ora.
Somnambulismul in sine nu provoaca probleme de sanatate, dar exista riscul sa apara, indirect, probleme pentru siguranta persoanei respective. De exemplu, somnambulul poate sa iasa din casa, sa sara pe fereastra, sa aprinda aragazul, sa foloseasca obiecte ascutite. Din aceste motive trebuie acordata atentie maxima somnambulilor.
De ce apare somnambulismul
Un somnambul nu doarme complet in sensul conventional. Somnambulismul apare atunci cand o persoana se afla intr-o stare intermediara de somn si excitare, declansata de factori precum zgomote, mirosuri, afectiuni medicale, medicamente sau lipsa de somn.
„Multe tulburari ale somnului, inclusiv somnambulismul, apar in acea stare intermediara, in care o persoana este semi-treaza, dar nu este pe deplin constienta, iar creierul permite anumite actiuni care sunt asociate de obicei cu starea de veghe, cum ar fi miscarea”, explica Randall Wright, neurolog la Spitalul Metodist din Houston.
Potrivit Christinei Gurnett, profesor de neurologie la Scoala de Medicina a Universitatii din Washington, somnambulismul apare de obicei numai in acel prim ciclu de somn profund. De aceea, un somnambul incepe sa umble in somn cu ochii deschisi, dar cu privirea incetosata, mai degraba la scurt timp dupa ce adoarme, decat tarziu in noapte.
In cazul in care fenomenul apare in faza REM a ciclului de somn, atunci este foarte posibil ca persoana respectiva, care umbla in somn cu ochii inchisi, sa nu sufere de somnambulism, ci de o boala neurodegenerativa, care necesita atentie medicala.
Printre factorii declansatori ai somnambulismului se numara:
- Lipsa somnului
- Anxietatea
- Atacurile de panica
- Stresul psihologic
- Infectiile
- Febra
- Durerile de cap puternice
- Consumul excesiv de alcool
- Boala de reflux gastroesofagian
- Sindromul picioarelor nelinistite
- Anumite medicamente (sedative, antidepresive)
- Tulburare de stres posttraumatic
Copiii, mai predispusi la somnambulism
Deoarece creierul copiilor este in continua dezvoltare, ei sunt mai expusi riscului de a experimenta episoade de somnambulism. Se estimeaza ca aproximativ 15% dintre copiii cu varsta intre 2 si 6 ani experimenteaza somnambulismul cel putin o data.
„Uneori observam ca un somnambul are apnee obstructiva in somn, o afectiune insotita de obicei de sforait, care determina respiratia sa se opreasca in mod repetat si sa inceapa in timpul somnului. Un copil poate sa fie usor starnit de sforait sau de apnee in sine, ceea ce ar putea declansa o stare de somnambulism”, explica medicul.
Somnambulismul apare rar intalnit la adulti. Copiii care au unul sau ambii parinti cu istoric de somnambulism au 40-60% sanse sa se confrunte cu aceasta afectiune. Deci poate exista si o componenta ereditara implicata in aparitia somnambulismului.
De ce nu e bine sa trezesti un somnambul
Povestile despre leziunile creierului sau ale inimii dupa trezirea unui somnambul sunt doar mituri. In schimb, specialistii nu recomanda trezirea somnambulului din alte motive.
„Exista riscul ca trezirea brusca sa il dezorienteze pe somnambul. Cel mai bine este sa il ghidati inapoi in pat, fara miscari bruste sau tipete”, explica Randall Wright.
De ce nu e bine sa trezesti un somnambul? Pentru ca ar putea sa devina dezorientat, confuz si agitat, poate chiar agresiv, atunci cand este trezit din acea stare.
Cea mai indicata abordare este ghidarea persoanei inapoi in pat, pentru a te asigura ca este in siguranta, fara a folosi miscari bruste si fara sa ridici tonul.