Rezultatele unui studiu prezentat la Congresul mondial ESMO privind cancerul gastrointestinal din iulie 2021 ridica noi preocupari cu privire la impactul cresterii estimate cu 65% a consumului global de antibiotice raportat intre 2000 si 2015. Potrivit cercetatorilor, acesta este primul studiu care conecteaza utilizarea de antibiotice cu riscul tot mai mare de debut precoce al cancerului de colon, o boala care afecteaza tot mai multe persoane in ultimele doua decenii.
Consumul mare de produse de fast food, zahar, bauturi indulcite cu zahar si alcool, alaturi de obezitate au jucat cel mai probabil un rol in aceasta crestere, dar datele obtinute prin acest studiu subliniaza si importanta evitarii administrarii inutile a antibioticelor, in special la copii si adulti tineri.
Antibioticele si cancerul de colon la tineri
Folosind o baza de date extinsa de ingrijire primara de pana la doua milioane de persoane, studiul a analizat aproape 8000 de pacienti cu cancer de colon si rect si persoane fara cancer de colon (grup de control). S-a constatat ca utilizarea antibioticelor a fost asociata cu un risc crescut de cancer de colon la toate varstele, dar riscul a fost crescut cu aproape 50% la persoanele sub 50 de ani, comparativ cu 9% la cele peste 50 de ani.
In grupul de participanti mai tineri, utilizarea antibioticelor a fost corelata cu cancerele din prima parte a colonului (partea dreapta). Chinolonele si sulfonamidele / trimetoprimul, care sunt utilizate pentru a trata o gama larga de infectii, au fost asociate cu aceste tipuri de cancer din partea dreapta. Continutul din partea dreapta a colonului este mai lichid si bacteriile naturale care locuiesc acolo, numite microbiom, pot fi diferite de cele din restul colonului.
In continuare, cercetatorii intentioneaza sa afle daca exista o legatura intre utilizarea antibioticelor si modificarile microbiomului care pot face colonul mai susceptibil la cancer, in special la persoanele mai tinere. Este o situatie complexa, deoarece se stie ca microbiomul poate reveni rapid la starea anterioara. Cercetatorii nu stiu inca daca antibioticele pot induce efecte asupra microbiomului care ar putea contribui direct sau indirect la dezvoltarea cancerului de colon.
Dintre cele doua milioane de persoane diagnosticate cu cancer de colon la nivel mondial in fiecare an, pacientii cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani cu cancer de colon au, in general, un prognostic mai slab decat cei mai in varsta, deoarece sunt diagnosticati adesea prea tarziu.
Este mai putin probabil ca medicii sa investigheze mai in amanunt un pacient cu disconfort abdominal daca acesta are 30 de ani decat daca ar avea 70 de ani, si, in plus, pacientii mai tineri nu sunt eligibili pentru screeningul cancerului intestinal. Ca urmare, in cazul lor, cancerul de colon este de obicei diagnosticat intr-o etapa ulterioara, cand este mai dificil de tratat, spun specialistii.
Prin urmare, rezultatele acestui studiu sustin ideea ca medicii sa ia in calcul cancerul intestinal si la pacientii mai tineri cu simptome abdominale. De asemenea, ar fi necesare mai multe cercetari asupra multiplelor cauze posibile ale incidentei crescande a cancerului de colon la aceasta grupa de varsta.
Oamenii de stiinta concluzioneaza ca este prea devreme pentru a spune daca utilizarea excesiva a antibioticelor ar putea fi un factor cauzal pentru cancerul de colon si trebuie aflate mai multe detalii despre posibilul rol al microbiomului in cancerul intestinal inainte de a lua in considerare impactul antibioticelor asupra florei intestinale.
Cu toate acestea, cercetarile amintesc de faptul ca antibioticele nu trebuie administrate dupa ureche si in exces, ci numai la recomandarea medicului curant, decat daca sunt intr-adevar necesare. Pe langa rezistenta la antibiotice si alte efecte nocive, nu se poate exclude posibilitatea ca utilizarea inutila a acestor medicamente sa expuna persoanele respective la un risc crescut de cancer.
De ce e bine sa se ia probiotice in timpul tratamentului cu antibiotice?
Probioticele sunt bacterii vii si drojdii care au diferite beneficii pentru sanatate. Sunt de obicei adaugate la iaurturi sau luate ca suplimente alimentare si sunt adesea descrise ca bacterii „bune” sau „prietenoase”. Se crede ca probioticele ajuta la restabilirea echilibrului natural al bacteriilor din intestin atunci cand au fost perturbate de o boala sau de un tratament.
Exista unele dovezi ca probioticele pot fi utile in unele cazuri, cum ar fi prevenirea diareei atunci cand se iau antibiotice si contribuie la usurarea unor simptome ale sindromului intestinului iritabil (IBS). O meta-analiza a 34 de studii a constatat ca probioticele reduc cazurile de diaree asociata cu antibiotice cu 52%.
Acesta este motivul pentru care medicii sugereaza adesea pacientilor sa ia si probiotice atunci cand li se prescriu antibiotice. Antibioticele distrug bacteriile „rele”, insa pot perturba si microbiomul complex al intestinului, acea comunitate microscopica de bacterii cu functii precum dezvoltarea imunitatii si apararea organismului in fata agentilor patogeni. Medicii care recomanda probiotice sugereaza de obicei ca pacientii sa le ia la cateva ore dupa antibiotic sau chiar sa inceapa tratamentul cu probiotice dupa ce au terminat tratamentul integral cu antibiotice.
Un probiotic des recomandat este Saccharomyces boulardii, un tip de drojdie utilizat frecvent pentru tratarea si prevenirea diareei, inclusiv a tipurilor infectioase, cum ar fi diareea rotavirala la copii. Are unele dovezi ale utilizarii pentru alte tipuri de diaree, acnee si infectia tractului digestiv care poate duce la ulcere. Majoritatea cercetarilor arata ca Saccharomyces boulardii poate ajuta la prevenirea diareei la adulti si copii tratati cu antibiotice.
In ceea ce priveste sursele alimentare de probiotice, care contin in mod natural probiotice sau au probiotice adaugate, acestea sunt: iaurtul, kefirul, varza murata si alte muraturi, miso (condiment japonez), tempeh (produse fermentat de soia), kimchi (varza fermentata in stil coreean), kombucha (tip de ceai negru sau verde fermentat), unele branzeturi (Mozzarella, Gouda etc.).
In ceea ce priveste prebioticele, o forma de fibre dietetice care hranesc bacteriile „prietenoase” din intestin, acestea se gasesc in multe fructe, legume si cereale integrale, precum mere, banane, fructe de padure, sparanghel, anghinare, cacao.