Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „A aparut o mutatie la nivel de coronavirusuri, care sunt binecunoscute in populatia animaliera, s-a format un nou tip de virus care ulterior s-a adaptat foarte bine in populatia umana.”
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Foarte repede se adapteaza, este destul de contagios, este nou, din considerentul asta mai putin cunoastem.”
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Primele cazuri au aparut in populatia chineza si a fost stabilita si sursa de infectie din piata de fructe de mare si animale domestice si salbatice din regiunea Wuhan, din China. A fost stabilit ca gazda naturala sunt liliecii, dar era nevoie de un animal intermediar care ar fi contribuit la trecerea virusului de la liliac la om, si acest animal a fost identificat pangolinul.”
Denumirea oficiala a virusului este SARS-CoV-2. COVID 19 este numele bolii pe care o provoaca, acestea fiind initialele pentru Corona Virus Disease 2019. (Boala Coronavirus 2019)
Corona vine de la „coroana". Virusul e numit dupa tepii precum cei ai unei coroane. Acest coronavirus este cel mai tanar dintr-o familie de 7 coronavirusuri care pot infecta oamenii.
Se raspandeste prin stropi cand stranutam, tusim sau vorbim, si ne poate patrunde direct in corp prin ochi, nas sau gura.
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Infectiile respiratorii se raspandesc foarte rapid, dat fiind faptul ca cel putin de 16-20 de ori pe minut se elimina prin caile respiratorii in momentul respiratiei normale a omului.”
Virusul poate trai si pe multe suprafete ore intregi. Astfel, oamenii il pot lua pe maini, infectandu-se daca isi ating fata, lucru pe care un om obisnuit il face, in mediu, de 20 de ori pe ora.
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Agentul cauzal este relativ unul rezistent in mediul ambiant, el se poate pastra de la 3 ore pana la zile intregi. In aerosoli lichizi agentul cauzal se pastreaza cam 3 ore. Pe suprafete cum ar fi otelul inoxidabil sau plasticul - pana la 72 de ore, in unele surse de informatii de literatura este mentionat ca pana la 4 zile. Pe hartie, carton - cam aproximativ 24-72 ore.”
Virusurile deturneaza alte celule vii petru a se reproduce, acesta fiind unicul lor scop, sa supravietuiasca si sa se replice. Totodata, virusurile se pot raspandi mai bine daca nu isi imbolnavesc foarte grav gazda.
Odata ajuns in organism, virusul se raspandeste rapid si provoaca simptome caracteristice virozelor si gripelor precum febra, tuse si oboseala.
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Unul din semnele cele mai sensibile este subfibrilitatea. Cam cu asta debuteaza toata lumea. Adica nu se incepe din start cu o febra mare, o temperatura de 37,2 sau 37,4.”
Alte simptome pot fi: dificultati respiratorii, dureri in gat, apetit scazut, diaree, atrofierea simtului de miros sau gust.
Cam 30% din cei infectati nu au simptome, sau au unele asemenatoare unei simple raceli, necunoscand ca ar putea avea Covid. Asta face acest coronavirus atat de periculos.
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Cele mai periculoase persoane sunt persoanele cu forme asimptomatice. Pana la aparitia primelor semne clinice, perioada dureaza de la 2 zile pana la 14, asa numita perioada de incubatie. Contagiozitatea apare, din datele de literatura, cu aproximativ 2 zile pana la aparitia semnelor clinice.”
Ducand o viata normala, o persoana cu coronavirus va infecta, probabil, cam doi oameni. Acestia, la randul lor, vor infecta alti doi si tot asa mai departe, numarul cazurilor crescand exponential.
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „La toti apare gandul „Probabil am si eu", totodata, gandul asta vrem sa-l alungam, si ne gandim „Cred ca asta e febra musculara, cred ca am baut rece.”
Anumite grupuri de populatie sunt mai predispuse pentru infectare. Majoritatea din cei care s-au imbolnavit de Covid sufereau de cel putin inca o afectiune. Totodata, riscul de deces creste odata cu varsta.
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Evident ca varstnicii sunt intr-o grupa de risc mai mare, nu atat varsta in sine aici are rolul, cat cu cat esti mai in varsta e mai mare probabilitatea sa ai unele boli cronice, unele patologii.”
Tatiana PLESCAN, MEDIC IMAGIST: „De exemplu, patologiile cardiovasculare, neurologice, diabet zaharat de obicei dezvolta forme mai grave.”
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Cei cu boli cronice, hepatite virale, care urmeaza tratament, bolile reumatice, plus cei care cu masa corpului mai mare, obezitatea tot vine ca factor de risc.”
Din motive care le scapa cercetatorilor, barbatii sunt mai expusi riscului de COVID. Poate din cauza unor factori biologici, sau fiindca fumeaza mai mult.
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Bolile respiratorii sunt inregistrate mai mult la persoanele fumatoare. In Republica Moldova, circa 50 la suta din barbati fumeaza.”
In cazul imbolnavirii cu Covid, cel mai afectat sistem este cel respirator, si poate dura de la 9 luni pana la un an pana plamanii isi vor reveni la normal.
Tatiana PLESCAN, MEDIC IMAGIST: „Aici noi vedem cazul tipic de Covid, sectoare mari, confluiente de tip sticla mata. Aici noi avem un exemplu de plamani sanatosi. Comparativ cu imaginea data noi putem sa vizualizam modificarile dupa infectia Covid. Noi vedem ca un nouras densificarea tesutului pulmonar. De exemplu, acest plaman, comparativ cu norma, noi vedem micsorarea plamanilor bilateral in volum, modificarile destul de dense ca o retea.”
Si daca banuiesti ca ai putea fi infectat, cum poti afla cu siguranta?
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Avem un test primit unanim de toata societatea medicala, de Organizatia Mondiala a Sanatatatii, e vorba de PCR, Real Time, sau, daca mai simplu, frotiul din nazofaringe.”
Totodata, mai exista si testele la anticorpi, care pot fi depistati printr-o simpla analiza de sange.
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Anticorpii Imunoglobulina M vorbeste despre o infectie acuta, imonoglobulina G vorbeste de o infectie suportata. IGGul sunt anticorpii care se formeaza post-infectie.”
Tratamentul infectiei cu Covid depinde in mare parte de forma de imbolnavire. Persoanele care au o forma clinica usoara, cu manifestari tipice, dureri in gat, febra nu prea inalta, slabiciuni, raman la domiciliu cu monitorizarea medicului de familie.
Angela SELIVANOV, MEDIC INTERNIST: „Este important sa supraveghem frecventa respiratorie, saturatia cu oxigen, daca asta este posibil. In cazul dat, tratamentul este doar simptomatic, adica, avem marirea temperaturii - dam pentru temperatura, ne zgaraie in gat - dam ceva pentru gat, avem tusa uscata - dam ceva antitusin.”
In privinta pacientilor ce suporta o forma mai grava, si sunt internati in stationar, medicii actioneaza conform anumitor criterii si trateaza in functie de riscuri, afectiuni si manifestari. Luand in consideratie situatia actuala, la ce ne putem astepta in viitor?
Luminita GUTU, MEDIC EPIDEMIOLOG: „Noi am inregistrat cazuri in perioada de primavara, un pic s-a redus numarul de cazuri, dar neesential, in perioada calda a anului, dar totusi noi ne asteptam la sporirea numarului de cazuri odata cu racirea timpului.”
Pana la crearea unui vaccin, care se estimeaza a fi gata peste un an jumatate, unica ce putem face este sa incetinim ritmul de expansiune Covid, evitand multimile si a contactului strans cu alti oameni, si aplicand toate masurile de protectie, pentru ca virusul sa aiba mai putine sanse sa se raspandeasca.
Sursa foto: Google.com