O femeie atinge varful fertilitatii in jurul varstei de 22-23 de ani, dupa care se constata o scadere abrupta, accelerata, cu precadere in jurul varstei de 35 de ani, ca urmare a imbatranirii ovarelor. De aceea este mult mai dificil de obtinut o sarcina la varsta mai inaintata, dupa multiple incercari esuate.
Insa acesta este doar unul dintre numerosii factorii care pot influenta fertilitatea. Si nu doar femeile sunt vizate, ci si barbatii trecuti de aceasta varsta!
Din cuprinsul articolului:
- Cum este influentata fertilitatea de mostenirea genetica si de varsta
- Care sunt elementele ce influenteaza fertilitatea
- Ce este si cum se manifesta menopauza precoce
- Testul AMH: ce este, cui ii este recomandat?
- Masuri prin care poate fi prevenita infertilitatea
- Cat de important este sa consultam constant medicul specialist
Cum este influentata fertilitatea de mostenirea genetica si de varsta
Varsta este un factor major care poate influenta capacitatea feminina de a concepe. Dupa varsta de 30 de ani, sansele de a obtine o sarcina sunt de aproximativ 20%. Iar la 40 de ani, sansele sunt de doar 5-10%.
Acest lucru se intampla din cauza scaderii rezervei ovariene si a degradarii calitatii ovocitelor, mai susceptibile de a dezvolta anomalii cromozomiale. Acesti factori specifici inaintarii in varsta cresc semnificativ riscul de infertilitate, dar si pe cel de avort spontan sau malformatii congenitale.
Datele arata ca riscul de avort spontan creste de la 5% pentru femeile sub 30 de ani la 20% pentru femeile cu varsta peste 35 de ani si la 80% pentru femeile cu varsta peste 45 de ani.3
De fapt, aproape jumatate dintre femeile cu varsta peste 30 de ani nu pot concepe si duce la termen o sarcina din cauza factorilor genetici care influenteaza fertilitatea.
Printre cauzele genetice ale infertilitatii feminine:
- Sindromul Turner
- Hiperplazia congenitala a suprarenalelor
- Chisturile renale
- Diabetul MODY
- Sindromul Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH)
- Aplazia ductelor mulleriene
- Displazia cervicotoracica embrionara (MURCS)
- Sindromul de insensibilitate la androgeni (AIS)
- Disgeneza gonadala
- Insuficienta ovariana prematura
- Hipogonadism hipogonadotropic
In cazul sexului masculin, cele mai frecvente cauze genetice ale infertilitatii sunt:
- Aplazia congenitala bilaterala de vas deferens
- Sindromul Klinefelter
- Microdeletiile cromozomului Y
- Sindromul cromozomului isodicentric
- Inversiile cromozomului Y
- Cariotip 46,XX
- Dischinezia ciliara primara
- Hipogonadism hipogonadotropic
Care sunt elementele ce influenteaza fertilitatea
Pe langa cauzele genetice, exista numerosi alti factori care pot afecta fertilitatea. Unii pot fi evitati, altii, din pacate, nu prea.
In privinta cauzelor ce pot fi evitate:
- Dieta
- Regimul alimentar bogat in grasimi trans si zaharuri din carbohidrati, excesul de proteine animale, deficitul de fibre, vitamine, minerale din alimentatie sunt factori ce pot afecta capacitatea de reproducere umana.
- Excesul ponderal sau, din contra, greutatea sub medie
- Surplusul ponderal cauzat de supraalimentatie si sedentarism creste semnificativ riscul de infertilitate atat la femei, cat si la barbati. Pe de alta parte, nici greutatea foarte scazuta, sub medie, nu este de bun augur. Tulburari alimentare precum anorexia sau bulimia, care presupun diete extrem de restrictive sau hipocalorice, pot creste riscul de aparitie a problemelor de fertilitate.
- Viciile
- Fumatul si consumul excesiv de alcool sunt, de asemenea, factori de risc evitabili in ceea ce priveste infertilitatea. Numeroase studii arata ca fumatul grabeste intrarea la menopauza cu pana la 4 ani si creste riscul pentru esecuri reproductive – sarcina ectopica sau avorturi spontane. Iar pentru barbati, fumatul presupune risc cresc de disfunctie erectila si scaderea numarului de spermatozoizi.
- Cat priveste consumul de alcool, acesta este contraindicat daca planuiesti sa ramai insarcinata sau in timpul sarcinii, deoarece creste riscul de malformatii congenitale si contribuie totodata la aparitia infertilitatii. Lucru valabil si in cazul barbatilor, care se pot confrunta cu o reducere a numarului spermatozoizilor, precum si cu scaderea motilitatii acestora.
- Un alt factor care poate contribui la afectarea capacitatii de reproducere este expunerea la chimicale, noxe, plastic.
- Cei mai incriminati compusi sunt prezenti peste tot in mediul inconjurator. Bisfenolul, ftalatii, parabenii, metalele grele sunt prezente in ambalajele sticlelor de apa, cutii de plastic sau aluminiu, produse de curatenie, cosmetice sau alte produse de ingrijire personala, cum sunt vopseaua de par, fixativul sau oja.
- O alta cale de expunere constanta a organismului la compusi toxici este reprezentata de inhalarea de gaze poluante provenite de la autovehicule, incendii, fumat, produse volatile ale materialelor de constructie, solventi sau produse de curatenie utilizate in incaperi.
- Pesticidele, chiar si cele interzise in trecut din cauza toxicitatii, inca persista in sol si apele subterane, alaturi de noii produsi chimici proveniti din solventi, procese de dezinfectie, degresare sau indepartare de reziduuri, la nivel industrial. Este bine cunoscuta prezenta unor concentratii mari de metale grele, cum sunt mercurul si plumbul, in apa, pesti sau fructe de mare.
Cauzele fiziologice ale infertilitatii, care in mare parte pot fi tratate, includ:
- Afectiunile tiroidiene (hipo- sau hipertiroidism)
- Nivelul scazut de testosteron
- Niveluri anormale ale FSH, LH, prolactina
- Diabetul zaharat
- Infectia cu chlamydia, gonoree, HIV, oreion
- Varicocelul
- Testiculele necoborate in scrot (criptorhidia)
- Sindromul ovarelor polichistice
- Fibrom sau polipi uterini
- Diverse tipuri de cancer si tratamentul acestora
- Infectii ale endometrului sau aderente la nivelul cavitatii uterine
- Inflamarea trompelor uterine (salpingita)
- Boala inflamatorie pelvina
- Endometrioza
- Fibroza chistica
- Ejacularea retrograda sau prematura
- Incapacitatea de a initia si de a mentine o erectie
- Diverse boli autoimune (lupusul)
- Menopauza precoce (insuficienta ovariana primara)
Ce este si cum se manifesta menopauza precoce
In mod normal, atunci cand organismul feminin evolueaza in mod sanatos, menopauza se instaleaza in jurul varstei de 50-51 de ani si este marcata de incetarea menstruatiei si a producerii de hormoni sexuali, estrogen si progesteron.
Atunci cand se manifesta inaintea varstei de 40 de ani, menopauza este considerata prematura sau precoce. Oficial, se poate spune ca o femeie este la menopauza atunci cand menstruatia lipseste 12 luni.
Potrivit statisticilor, 1 din 1.000 de femei cu varsta cuprinsa intre 15-29 ani si 1 din 100 de femei de 30-39 de ani sunt afectate de menopauza prematura.
Printre simptomele menopauzei premature se numara:
- menstrele neregulate pana la disparitia acestora
- bufeurile (transpiratii abundente, mai ales pe timpul noptii)
- iritabilitatea
- cresterea in greutate
- scaderea libidoului
- uscaciunea pielii
- uscaciunea vaginala
In majoritatea cazurilor, menopauza prematura apare pe fondul tulburarilor autoimune aparent necorelate: sistemul imunitar percepe anumite parti ale corpului ca pe un inamic si produce anticorpi pentru distrugerea acestora. Bolile tiroidiene sau artrita reumatoida sunt un exemplu in acest sens, afectand functionarea corecta a ovarelor si procesul de ovulatie.
Factorii genetici au si ei o valenta importanta in aparitia acestei tulburari.
Defectele cromozomiale, istoricul familial (daca mamele au intrat la menopauza devreme, cel mai probabil fiicele vor avea aceeasi soarta) sau deficienta de ovule inca de la nastere se afla pe lista celor mai comune disfunctii genetice care determina functionarea dezechilibrata a sistemului de reproducere.
Alte motive ale instalarii premature a menopauzei pot fi: chimioterapia sau radioterapia, indicele de masa corporala (IMC) sau nivel de colesterol LDL foarte ridicat, infectiile virale, epilepsia, fumatul sau sindromul Turner (un defect cromozomial ce impiedica dezvoltarea corecta a ovarelor).
Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian): ce este, cui ii este recomandat?
Testul AMH poate oferi informatii importante despre rezerva ovariana a unei femei, adica despre fertilitate. Practic, acest test arata rezerva de ovule a unei femei sau, cu alte cuvinte, varsta reproductiva a ovarelor, care nu este mereu corespunzatoare varstei cronologice.
Analiza se efectueaza din sange si determina nivelul de hormon anti-Mullerian. Acest hormon este secretat de catre foliculii ovarieni care contin celule reproductive. De aceea, testul este recomandat pentru a evalua rezerva ovariana de celule reproductive (ovule) la femei.
Testarea AMH face parte din evaluarea fertilitatii si ajuta medicul sa aprecieze sansele de succes ale tratamentelor de fertilitate si urgenta acestora.
Desi in prezent nu se recomanda screeningul de rutina, este indicat tuturor femeilor aflate la varsta reproductiva sa faca acest test, pentru a putea lua, in cunostinta de cauza, decizii referitoare la perioada cea mai potrivita pentru a avea copii.
In lume, peste 10% dintre femei au valori foarte reduse ale acestui test, fara sa aiba niciun simptom. In realitate insa, proportia ar putea fi mult mai mare, ajungand la 25-30%. Aceste femei nu isi pot permite sa amane prea mult conceperea unui copil, pentru ca fertilitatea lor se va deteriora rapid, inainte de 30-35 de ani, si nici tratamentele de fertilitate nu vor mai avea sanse mari de succes.
Pentru aceste femei, o vizita la specialistul in medicina reproductiva poate fi salvatoare. Astfel, vor lua decizii corecte si nu vor amana nepermis de mult sarcina sau, cel putin, vor afla despre posibilitati de prezervare a fertilitatii, daca exista motive obiective de amanare.
Tendinta de a amana sarcina, combinata cu frecventa mare a persoanelor cu rezerva ovariana scazuta, determina o crestere ingrijoratoare a problemelor de fertilitate. O mare parte dintre acestea ar putea fi prevenite daca s-ar efectua acest test intre 20 si 30 de ani sau, si mai bine, daca sarcina nu ar mai fi amanata dupa 30-35 ani, varsta la care fertilitatea naturala scade accelerat.
Masuri prin care poate fi prevenita infertilitatea
Generatii intregi, femeile obisnuiau sa isi intemeieze o familie la varste tinere. Insa realitatea de astazi este cu totul diferita de cea din urma cu zeci sau sute de ani.
Femeile isi doresc sa aiba o cariera de succes, sa amane cat mai mult mariajul in cautarea persoanei ideale si sa aiba copii doar atunci cand situatia financiara este suficient de confortabila. Din ce in ce mai multe adolescente fumeaza, prevalenta infectiilor cu transmitere sexuala a crescut semnificativ, iar extremele privind greutatea corporala sunt la ordinea zilei.
Toate acestea, dar nu numai, asa cum am amintit in randurile de mai sus, au un impact major asupra fertilitatii. Alegerile pe care le facem in adolescenta si la maturitate pot influenta foarte mult sansele de a obtine o sarcina.
Varsta sub 35 de ani este factorul primordial in succesul obtinerii unei sarcini, iar decizia este una strict personala. Cu toate acestea, tine cont ca ceasul biologic este un obstacol major al fertilitatii pe masura ce alegi sa ramai insarcinata la varste mai inaintate.
Mentinerea greutatii corporale in limitele normale, regimul alimentar sanatos, miscarea zilnica, odihna suficienta, evitarea fumatului, a stresului, a excesului de alcool si cafeina, sexul protejat, toate acestea sunt masuri care pot reduce riscul de infertilitate aparuta la varste tinere, dar care pot totodata sa previna sau sa amelioreze anumite afectiuni asociate tulburarilor de fertilitate atat la femei, cat si la barbati.
Cat de important este sa consulti constant medicul specialist
Medicul ginecolog trebuie sa fie o prezenta constanta in viata unei femei aflata la varsta reproductiva. Prima vizita la medicul ginecolog trebuie sa aiba loc la varsta de cel mult 15 ani si este esentiala pentru o mai buna informare si o viata sexuala sanatoasa.
Nu trebuie sa amani vizita la medic pana in momentul in care esti pregatita sa devii mama. Specialistul te va ajuta sa iti intelegi mai bine corpul, te va invata cum sa te protejezi de bolile cu transmitere sexuala si te va putea trata eficient de diverse afectiuni ginecologice care cresc riscul de infertilitate sau care pot evolua in boli grave.
Iar daca ai peste 35 de ani si incerci in mod repetat sa ramai insarcinata de 6 luni, dar fara succes, solicita ajutorul unui specialist in infertilitate. Timpul este esential cand vorbim despre fertilitate si succesul obtinerii unei sarcini, fie ea pe cale naturala sau prin tehnici de reproducere umana asistata, asa ca amanarea vizitei la medicul specialist nu este o solutie.