Scleroza multipla afecteaza aproximativ 2,8 milioane de oameni din intreaga lume. Cercetatorii nu inteleg inca pe deplin toate elementele acestei afectiuni si continua sa studieze cum actioneaza sistemul imunitar al organismului in aceasta boala, astfel incat sa poata dezvolta noi optiuni de tratament.
Scleroza multipla este o boala care afecteaza sistemul nervos central, care consta din creier, maduva spinarii si nervii optici. Persoanele cu aceasta boala pot prezenta o varietate de simptome, cum ar fi dificultate la mers, rigiditate musculara si spasme musculare, oboseala, amorteala si furnicaturi, probleme de vedere, vertij sau ameteli, schimbari cognitive si emotionale.
Unele simptome mai grave, dar mai putin frecvente, includ pierderea auzului, dificultati la inghitire, convulsii si probleme de respiratie. Cercetarile despre cauza si optiunile de tratament pentru scleroza multipla sunt in curs de desfasurare. Ce se stie este ca la persoanele cu scleroza multipla nu functioneaza adecvat celulele T, care, la persoanele fara aceasta boala, ajuta la impiedicarea organismului de a se ataca pe sine.
Aceste celule albe din sange fac parte din raspunsul imun al organismului. In scleroza multipla, celulele T intra in sistemul nervos central si elibereaza compusi care duc la inflamatie si la deteriorarea celulelor corpului. Exista mai multe tipuri de celule T, iar studiul¹ de fata s-a concentrat pe celulele T reglatoare.
Un studiu pe animale aduce sperante pentru tratarea mai eficienta a sclerozei multiple
De obicei, celulele T reglatoare opresc raspunsul imunitar al organismului si sunt responsabile de mentinerea homeostaziei imune. Functionarea corecta a celulelor T reglatoare ajuta la prevenirea dezvoltarii bolilor autoimune. Celulele T de reglementare nu functioneaza corect la persoanele cu scleroza multipla, ducand la inflamatii continue si atacuri asupra sistemului nervos central.
Piezo1 este un canal ionic care influenteaza sistemul imunitar, ajutand la stimularea raspunsului organismului la infectiile bacteriene si avand un rol in vindecarea ranilor si in cancer. In acest studiu, cercetatorii au examinat modul in care Piezo1 afecteaza actiunea si prezenta celulelor T.
Studiul examineaza rolul pe care Piezo1 il joaca in legatura cu raspunsul imun al organismului, in special modul in care acesta influenteaza functia si prezenta celulelor T. Cercetatorii au folosit soareci cu un echivalent animal de scleroza multipla, cunoscut sub numele de encefalomielita autoimuna experimentala.
Cercetatorii au reusit sa stearga genetic Piezo1 din celulele T de la soareci si sa studieze impactul pe care acesta l-a avut asupra celulelor T in comparatie cu un grup de control care a avut Piezo1. Savantii au folosit mai multe metode pentru a studia acest impact, inclusiv imagistica cu celule imune si teste functionale. Ei au examinat organele in care celulele T se dezvolta si se maturizeaza, tipuri individuale de celule T, ARN si miscarea celulelor.
Spre surprinderea lor, cercetatorii au descoperit ca Piezo1 nu a avut impact asupra mai multor functii importante ale celulelor T, ci ca principalul impact al stergerii Piezo1 a fost in celulele T reglatoare. Animalele din studiu carora le lipsea Piezo1 au demonstrat niveluri mai mari de celule T reglatoare. Rezultatele indica faptul ca Piezo1 restrange selectiv celulele Treg, fara a influenta evenimentele de activare sau functiile celulelor T efectoare.
Cercetatorii au examinat in continuare modul in care soarecii fara Piezo1 au avut o evolutie a bolii in comparatie cu cei carea aveau Piezo1. Au descoperit astfel ca boala a fost mult mai putin severa la soarecii fara Piezo1 decat la cei cu Piezo1. Rezultatele indica, deci, faptul ca inhibarea Piezo1 ar putea fi benefica in tratamentul sclerozei multiple.
Vizarea acestui canal ionic ar putea fi o strategie noua si ideala pentru a vindeca scleroza multipla, pastrand in acelasi timp capacitatea sistemului imunitar de a combate noi infectii, spun oamenii de stiinta. Acestia subliniaza faptul ca studiul a avut si unele limitari, in sensul ca a fost un studiu de laborator, pe soareci modificati genetic, ceea ce indica faptul ca vor fi necesare cercetari suplimentare in acest domeniu.
Desi va fi nevoie de cercetari ample pentru a intelege pe deplin imunobiologia canalelor ionice Piezo1 si rolul lor in alte celule ale corpului nostru, autorii studiului sunt extrem de optimisti cu privire la descoperirile lor.
Cum se trateaza scleroza multipla in prezent?
Unele medicamente pot intarzia progresia sclerozei multiple si pot reduce riscul recidivelor. Acestea se numesc „terapii de modificare a bolii” (interferon beta, acetat de glatiramer, teriflunomida etc.). Alte medicamente sunt recomandate pentru controlul simptomelor, in functie de tipul de scleroza multipla pe care il are pacientul (relaxante musculare, medicamente pentru reducerea oboselii etc.).
Terapiile de modificare a bolii functioneaza prin vizarea sistemului imunitar. Acestea incetinesc frecventa si severitatea atacurilor, astfel incat invelisurile de mielina sunt deteriorate mai putin. Totusi, tratamentele nu inverseaza simptomele prezente si pot avea efecte secundare semnificative. Aceste medicamente sunt de obicei utilizate pentru persoanele cu scleroza multipla recidivant-remitenta.
Steroizii pot reduce severitatea unui atac de scleroza multipla prin reducerea inflamatiei si suprimarea sistemului imunitar. Se folosesc uneori medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar (numite imunosupresoare), in special pentru persoanele cu scleroza multipla progresiva.
Pentru a ajuta la usurarea simptomelor, e nevoie ca pacientii cu scleroza multipla sa se odihneasca bine, sa faca miscare si sa aiba o alimentatie echilibrata. In cazul celor cu scleroza multipla usoara pana la moderata, exercitiile fizice regulate ajuta la imbunatatirea fortei, tonusului muscular, echilibrului si coordonarii. Inotul, mersul pe jos, stretching-ul, aerobicul cu impact redus, ciclismul stationar si yoga sunt forme de miscare potrivite pentru persoanele cu scleroza multipla.
E bine de stiut ca, la unii pacienti cu scleroza multipla, simptomele acestei boli se agraveaza adesea atunci cand temperatura corpului creste. Prin urmare, evitarea expunerii la caldura prea mare si utilizarea unor dispozitive de racire se pot dovedi masuri utile.
La fel, stresul poate declansa sau agrava simptomele bolii, de aceea e necesar ca pacientul sa gaseasca metode de gestionare a stresului (yoga, drumetii la padure, aromaterapie, exercitii de respiratie, conversatii cu persoane dragi etc.). Medicul poate recomanda si un aport zilnic de vitamina D3 pentru persoanele cu scleroza multipla.