21.12.2021

Cercetatorii au descoperit ce zona a creierului femeilor corespunde clitorisului. Mai mult sex, zona corespunzatoare mai extinsa in creier

Pentru prima data, cercetatorii au reusit sa defineasca cu precizie locatia reprezentarii clitorisului in creierul femeilor. Studiul lor, publicat luni in jurnalul stiintific JNeurosci, arata in continuare ca zona creierului activata in timpul stimularii clitorisului este mai extinsa la femeile care fac mai mult sex.

Cercetatorii au descoperit ce zona a creierului femeilor corespunde clitorisului. Mai mult sex, zona corespunzatoare mai extinsa in creier

Studiul a fost realizat prin stimularea clitorisului a 20 de femei in timp ce le faceau un RMN al creierului.

O zona mai mare va permite sa percepeti mai bine senzatiile? Si este dimensiunea acestei zone ceea ce determina mai multe relatii sexuale sau actul sexual frecvent o face sa creasca? Imposibil de spus pentru moment, precizeaza cercetatorii.

Dar acest lucru ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai bune pentru persoanele care au suferit abuzuri sexuale sau au probleme sexuale.

„Modul in care organele genitale feminine sunt reprezentate in cortexul somatosenzorial uman este complet insuficient studiat”, a declarat pentru AFP Christine Heim, profesor de psihologie medicala la Spitalul Universitar Charite din Berlin, si co-autor al studiului.

„Si aceasta lipsa de cunostinte a impiedicat cercetarile atat asupra comportamentelor sexuale standard, dar si asupra starilor patologice”, a adaugat ea.

Harta corpului

Cand o parte a corpului este afectata, activitatea neuronala este declansata in cortexul somatosenzorial. Fiecare parte a corpului corespunde unei zone diferite a creierului, formand un fel de harta corporala.

Cei mai mari nou-nascuti din lume - cantaresc pana la 10 kilograme. Istorii impresionante ale femelior care i-au nascut

Dar pana acum, locatia precisa dedicata organelor genitale feminine ramane subiect de dezbatere.

Pentru testare, au fost selectate 20 de femei sanatoase cu varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani.

Pentru stimulare, deasupra lenjeriei, la nivelul clitorisului, a fost aplicat un mic obiect rotund special conceput pentru ocazie: datorita jeturilor de aer, o mica membrana a inceput sa vibreze usor.

Abordarea a fost menita sa fie „cat mai confortabila” pentru participanti, spune John-Dylan Haynes, coautor al studiului.

Au fost executati opt stimuli ai clitorisului, a cate 10 secunde fiecare, intercalate cu 10 secunde de repaus – precum si opt stimuli pe dosul mainii drepte pentru comparatie.

Concluzie: atat pentru femei, cat si pentru barbati, reprezentarea organelor genitale este bine situata langa cea a soldului.

Cu toate acestea, locatia exacta variaza in aceasta zona pentru fiecare femeie.

Plasticitate
Cercetatorii au investigat apoi daca aceasta zona prezenta caracteristici diferite in functie de activitatea sexuala.

Cele 20 de femei au fost intrebate despre frecventa actului sexual in ultimul an, precum si de la inceputul vietii lor sexuale.

Apoi, pentru fiecare dintre ele, cercetatorii au determinat cele zece puncte cele mai activate ale creierului in timpul stimularii si au masurat zona obtinuta.

„Am gasit o legatura intre grosimea zonei genitale si frecventa actului sexual”, mai ales in ultimele 12 luni, explica Christine Heim. „Cu cat mai multe relatii sexuale, cu atat zona este mai mare”.

Plasticitatea creierului este binecunoscuta: parti ale creierului se dezvolta pe masura ce se foloseste o functie.

Dar o legatura de cauzalitate nu a putut fi stabilita direct aici pentru moment.

Lucrarile anterioare, efectuate pe animale, au aratat totusi ca stimularea organelor genitale ale sobolanilor si soarecilor a condus efectiv la o extindere a zonei creierului corespunzatoare acestor organe.

De asemenea, studiul nu a determinat daca o zona mai mare a dus la o perceptie mai buna.

Dar Christine Heim, intr-un studiu publicat in 2013, a aratat ca persoanele care au suferit violente sexuale traumatice au o zona genitala redusa

„Am emis ipoteza, la momentul respectiv, ca acesta ar putea fi raspunsul creierului pentru a limita efectul daunator al abuzului”, a explicat ea, adaugand ca ar fi necesare mai multe studii pentru a verifica ipoteza.

In viitor, scopul este de a dezvolta modalitati de a ajuta pacientii.

Te confrunti cu fotofobia sau sensibilitatea crescuta la lumina? Tatiana Didencu-Negritu, medic oftalmolog: „Nu este catalogata ca fiind o patologie ci mai degraba un simptom ce poate aparea si pe un ochi sanatos”