Materialismul, ca masura a importantei pe care o avem pentru posesiunile noastre materiale, este adesea vazut intr-o lumina negativa. Exista un motiv intemeiat pentru acest lucru, deoarece a fi prea materialist este adesea asociat negativ cu starea de bine. De altfel, mai multe studii stiintifice au descoperit ca oamenii materialisti tind sa fie mai putin fericiti decat semenii lor care nu fac o obsesie din a aduna bani si bunuri materiale.
Nu este gresit ca oamenii sa isi doreasca o stare materiala mai buna pentru a avea mai mult confort, pentru a se simti mai in siguranta si pentru a le fi de ajutor celor aflati in nevoie. De asemenea, este normal ca oamenii sa isi acopere necesitatile cu ajutorul cumparaturilor. Insa dorinta nestavilita de a acumula cat mai multe obiecte, proprietati etc. poate deveni la un moment dat nesanatoasa.
Fericirea poate fi denaturata de materialism
O modalitate de a examina materialismul este prin prisma perceptiei de sine. Potrivit diverselor studii, autoperceptia si autoevaluarea depind nu numai de natura absoluta a realizarilor si performantei unei persoane, ci si de modul in care aceasta se compara social cu ceilalti.
Cercetatorii spun ca oamenii isi doresc unele lucruri nu pentru ei neaparat, ci pentru ca sunt dorite de alte fiinte umane. Pe masura ce retelele de socializare consacrate sunt integrate tot mai mult in rutinele noastre zilnice, consumul nostru de dorinte ale altor persoane poate avea efecte negative asupra perceptiei noastre fata de noi insine, precum si asupra fericirii noastre. Din acest motiv, multe persoane pot avea punctul de referinta al fericirii denaturat.
Cresterea oportunitatilor de a ne compara cu altii, provocata de prezenta pe retelele de socializare, inseamna si o ocazie de a privi fericirea cu alti ochi si de a lucra la construirea unei mai bune intelegeri a lucrurilor care ne aduc cu adevarat o bucurie durabila.
Comparatia sociala nu va disparea, dar ne putem ancora in mod deliberat asteptarile in ceea ce gasim in mod natural distractiv si vesel, mai degraba decat in dorinte trecatoare influentate de forte exterioare, cum ar fi marketingul si oamenii de pe retelele de socializare.
O modalitate eficienta de a face acest lucru este de a investi mai degraba in experiente decat in posesiuni. Cu alte cuvinte, in loc sa ne bazam pe materialism, si sa cumparam mereu diverse obiecte pentru a fi in pas cu moda sau pentru a nu ramane mai prejos decat cei din jur, este mai important sa ne bazam alegerile pe ceea ce ne dorim cu adevarat si sa cautam a trai experiente care sa ne imbogateasca spiritual si emotional.
Conform cercetarilor, oamenii sunt mult mai multumiti atunci cand cumpara experiente decat atunci cand cumpara obiecte materiale. Acest lucru se aplica chiar si perioadei de asteptare: anticiparea entuziasmata a unei experiente care urmeaza sa vina (de exemplu, o vacanta mult-dorita) provoaca, in general, mai multa fericire decat orice perioada de asteptare pe care o induram pentru a primi o achizitie materiala (de exemplu, o mobila noua).
In general, cumpararea de lucruri bazate pe experienta (in comparatie cu bunurile fizice) are o utilitate de durata mai lunga si investitia facuta ne va bucura mai mult. De exemplu, investind intr-un curs de gatit ne va deschide o paleta larga de experiente, nu numai cu colegii de clasa de la curs, ci si in viitor, cu toate persoanele pe care le vom impresiona cu talentul nostru la gatit.
Exista o exceptie notabila de la argumentul experienta vs lucruri si anume bunurile materiale care sunt de natura experientiala. Daca un chitarist, de exemplu, isi cumpara o chitara noua absolut senzationala, el isi cumpara de fapt un mijloc de a construi experiente si amintiri pe care le poate savura pe termen lung.
Pentru a beneficia cu adevarat de achizitiile materiale, e bine sa iti raspunzi la doua intrebari fundamentale:
1. Suma cheltuita pe acel obiect iti aduce vreo ingrijorare sau te face anxios?
2. Obiectul pe care vrei sa-l cumperi iti aduce bucurie de lunga durata sau doar un entuziasm de scurta durata?
Sigur ca uneori trebuie sa cumperi lucruri chiar daca te ingrijoreaza cumpararea lor, pentru ca este neaparata nevoie de ele, insa, daca e vorba de ceva de care nu ai nevoie, ci vrei sa faci cumparatura din diverse alte motive, opreste-te si analizeaza putin acest impuls.
Ce lucruri sunt asociate cu adevarata fericire?
Desi fericirea poate arata diferit de la o persoana la alta, daca analizam in profunzime aceasta stare e posibil sa constatam ca exista unele elemente comune ale fericirii de durata a tuturor, iar materialismul nu este una dintre ele.
Familia este una dintre sursele de fericire de durata. La fel, pentru fiecare persoana notiunea de familie poate insemna altceva: pentru unii oameni, un partener de viata potrivit este o sursa de fericire pe termen lung, pentru altii, copiii lor sunt fericirea suprema. Sunt si persoane pentru care intreaga familie inseamna un bunic sau o matusa sau un prieten din copilarie. Oricum ar fi, ideea de familie, indiferent din ce persoane este formata (ca e vorba de legaturi de sange sau nu), de apartenenta si intelegere este una dintre cele mai de durata surse de fericire.
O alta sursa de fericire reala, pe termen lung, este relatia cu natura. Incearca sa faci o excursie la munte, de exemplu, in care sa fii foarte atent pentru a observa frumusetea din jurul tau. Trage in piept aerul curat, bucura-te de culoarea cerului, de uimitoarele detalii ale copacilor si florilor, asculta cantecul pasarilor si simte vantul in par. Exista frumusete peste tot in natura si iti va imbunatati mereu starea de spirit daca iti faci timp sa o observi.
Si credinta este o sursa de fericire durabila. Indiferent in ce crezi – in tine, intr-o idee, intr-o divinitate –, acest lucru iti poate aduce curaj, liniste si chiar un scop in viata.