Sprijiniti de guverne, afaceri, investitori intr-o industrie de 110 miliarde de dolari pe an, oamenii de stiinta incearca de decenii sa controleze genetica si sa gaseasca o cale de a stopa sau chiar de a inversa imbatranirea.
Un nou studiu vine insa sa confirme ca probabil nu vom putea incetini ritmul imbatranirii, din cauza unor constrangeri biologice.
Studiul, care este rezultatul colaborarii oamenilor de stiinta din 14 tari, a verificat ipoteza "ratei invariabile de imbatranire", potrivit careia o specie are o rata relativ fixa de imbatranire.
"Concluziile noastre sprijina teoria ca oamenii traiesc mai mult nu pentru ca au incetinit imbatranirea, ci pentru ca au reusit sa reduca mortalitatea la varste fragede", a declarat Jose Manuel Aburto, de la Centrul pentru Stiinte Demografice din Oxford, care a analizat date privind nasteri si decese de-a lungul mai multor secole, pe mai multe continente.
"Am comparat date privind nasteri si decese de la primate umane si non-umane si am descoperit un model general al mortalitatii, care este acelasi la toate speciile", a spus Aburto. "Asta sugereaza ca longevitatea este controlata mai degraba de factori biologici, decat de factori de mediu".
"Statisticile confirma: indivizii traiesc mai mult pe masura ce conditiile de viata si de sanatate se imbunatatesc, ceea ce conduce la cresterea longevitatii intregii populatii. Cu toate acestea, este clar ca la toate speciile apare o crestere brusca a mortalitatii pe masura ce imbatranesc", a mai spus el.
Mortalitatea, comparata intre specii
Dezbaterea cat de mult pot trai oamenii a dezbinat comunitatea academica timp de decenii. Foarte activa in cautarea unor metode de a prelungi viata este Marea Britanie, unde cel putin 260 de companii, 250 de investitori, 10 ONG-uri si 10 laboratoare folosesc cele mai avansate tehnologii in acest scop.
Dar ceea ce lipseste dezbaterii este cercetarea duratei de viata a mai multor populatii de animale, comparata cu cea a omului, pentru a afla ce anume determina moartea.
Noul studiu acopera aceasta lipsa. "Extraordinara colectie de date ne-a permis sa comparam diferentele de mortalitate atat in interiorul speciilor, cat si intre specii", a mai aratat Aburto.
Toate seturile de date analizate de echipa lui Aburto au evidentiat acelasi tipar al mortalitatii: risc mare de deces la varsta frageda, care scade rapid in anii copilariei si ai adolescentei, ramane scazut la maturitate, apoi incepe sa creasca continuu pe masura imbatranirii.
"Descoperirile noastre confirma ca la populatiile isorice speranta de viata era mica pentru ca multi oameni mureau tineri. Dar pe masura ce conditiile medicale, sociale, de mediu au continuat sa se imbunatateasca, speranta de viata a crescut", a explicat Aburto.
"Tot mai multi oameni ajung sa traiasca mai mult azi. Totusi, drumul spre moarte la batranete nu s-a schimbat. Acest studiu sugereaza ca biologia evolutionista invinge totul si ca, pana acum, medicina nu a reusit sa stopeze aceste constrangeri biologice", a adaugat Aburto.