In ultimii 70 de ani, institutiile de sanatate publica din tarile anglofone au emis o serie de reguli dietare cu un numitor comun in pericolul pentru sanatate pe care il reprezinta ingrediente naturale consumate de milenii de catre oameni – carnea, lactatele, ouale si altele - si anumite componente ale acestor alimente, in special grasimile saturate.
Consecintele acestor recomandari alimentare sunt in jurul nostru: 60% dintre britanici sunt supraponderali sau obezi, iar sanatatea metabolica a natiei n-a fost niciodata mai proasta.
Lipsa de incredere promovata de guverne in alimentele in forma lor naturala ne-a incurajat sa cumparam produse modificate fizic si chimic, ca branza cu mai putina sare si laptele degresat, presupuse ca a ne face mai sanatosi. Nicio mirare ca 50% din mancarea consumata acum in UK este ultraprocesata.
Este mama natura o psihopata? De ce ar furniza ea alimente care ar scurta durata de viata a rasei umane? Iar timpul o demonstreaza. Paradigma nutritionala postbelica falimentara este acum demolata pe rand de sase cercetari de inalta calitate, care aduc dovezi pentru cat de sanatoase sunt ingredientele si obiceiurile alimentare traditionale .
Lactatele: Da-mi branza... grasimile lactate pot diminua riscul de boli cardiovasculare
„NHS Eatwell Guide”, cunoscut si ca „Ghidul pentru a manca prost”, inca ne spune sa alegem produse sarace in grasime, ca laptele 1%, branza sau iaurtul cu putina grasime. Aceasta se bazeaza pe credinta postbelica nepotrivita ca grasimea saturata ar fi rea pentru sanatate.
Cat de jenant trebuie sa fie pentru profetii dietelor guvernamentale ca un studiu de amploare pe 4.150 de suedezi pe durata a 16 ani a raportat saptamanile trecute ca o dieta bogata in grasimi lactate poate reduce, nu spori riscul de boli cardiovasculare.
Studiul suedez se face ecoul descoperirilor unei meta-analize din 2018 a 29 de studii anterioare, care au constatat si ele ca produsele lactate ne protejeaza de boli de inima si accidente vasculare.
Alte cercetari au evidentiat ca un consum zilnic de grasimi lactate apara de diabetul tip 2.
Cinci pe zi: Un slogan pentru fructe si vegetale, dar nu unul pentru a trai dupa el
Acest slogan atragator, acum un fundament al recomandarilor alimentare de la guvern, a aparut la o reuniune din 1991 a companiilor de fructe si vegetale din California. Logo-ul de „cinci pe zi” apare acum pe multe alimente ultraprocesate, de la fasolea la cuptor pana la mancarurile gata preparate, conferindu-le o dubioasa aura de sanatate.
Dar in afara de scopurile de marketing, oricare alta justificare a acestui slogan este subtire. Un studiu mare din 2010 pe 500.000 de oameni din 23 de orase europene pe durata a opt ani nu a putut stabili o asociere evidenta, cu atat mai putin o cauzalitate, pentru aceasta recomandare.
Chiar daca fructele si vegetalele aduc micronutrienti valorosi in farfurie, ele nu se compara in termeni de densitate nutritionala cu alimente ca lactatele, carnea, pestele si ouale.
Fructele contin mult zahar. O banana mica are echivalentul a 5,7 lingurite de zahar, in timp ce ouale nu contin deloc.
Ne-a convins mantra „cinci pe zi” sa mancam mai multe verdeturi sanatoase? Doua dintre legumele la moda ale momentului sunt cartofii dulci si dovleacul placintar, ambele avand zahar cat fructele dulci.
Poate ca ar trebui sa constientizam posibilitatea ca dogma „cinci pe zi” ne-a impins de fapt sa mancam mai mult zahar.
Sarea: N-o eliminati complet – o cantitate moderata va face bine
Ni s-a spus sa reducem consumul de sare (sodiu), chiar pana la a nu sara apa cand fierbem paste. Dar cercetari publicate recent au ajuns la concluzia ca un consum extrem de scazut de sare, recomandat curent, este asociat cu risc crescut de boli de inima, in timp ce unul moderat este ideal pentru cei mai multi oameni.
Cercetatorii spun ca cele mai multe tari din lume, in afara de China si alte cateva, au deja consumuri medii de sare in zona celui mai mic risc. „Exista putine dovezi ca scaderea consumului de sodiu [sub acest nivel mediu] ar reduce accidentele si decesele cardiovasculare.”
Carnea: Eliminati produsele procesate cum sunt crenvurstii, dar o friptura nu va va omori
Desi carnea a fost de mii de ani o componenta centrala a dietelor ancestrale, unele autoritati din nutritie, unele cu legaturi stranse cu activistii pentru drepturile animalelor sau alte forme de vegetarianism ideologic, promoveaza pareri ca ar fi o hrana nesanatoasa.
Acuzatiile impotriva carnii sunt dovezi alese preferential din studii observationale de slaba calitate si lipsite de incredere, care au esuat in a face distinctia intre forma neprocesata a carnii si cea ultraprocesata, modificata chimic si cu multe ingrediente, cum sunt crenvurstii.
Asocierea nu inseamna cauzalitate. Factorii de confuzie exista; cineva care mananca slaninuta prajita in fiecare zi poate fi si un mare consumator de zahar, de multa paine abundenta in aditivi, poate fi si sub mult stres sau fumator – iar lista poate continua.
Afirmatia din 2015 a Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului despre carnea rosie „probabil cancerigena” nu a fost niciodata demonstrata.
De fapt, o evaluare ulterioara de risc a ajuns la concluzia ca nu este cazul. Datele epidemiologice nu au putut demonstra o legatura cauzala intre carnea rosie si boala.
Alimente cu amidon: Recomandarile oficiale pentru o dieta bazata pe carbohidrati sunt contrazise de stiinta
„Adoptati o dieta cu carbohidrati bogati in amidon” – o alta perla a recomandarilor guvernamentale pentru „alimentatie sanatoasa” care este contrazisa vehement de stiinta si se cere regandita.
In februarie a fost publicat studiul Purdue care a urmarit 148.858 de participanti din 21 de tari timp de noua ani. Concluzia: „Consumul bogat in cereale rafinate a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate si cu aparitia semnificativa de boli cardiovasculare.”
Cercetatorii au aflat ca aceia din categoria superioara de consum de cereale rafinate (cel putin 350 g pe zi) au avut un risc mai mare cu 27% de deces si cu 33% de incidente cardiovasculare serioase in comparatie cu cei cu consumul in categoria cea mai redusa. „Un consum global mai redus de cereale rafinate trebuie avut in vedere”, s-a concluzionat. Dar guvernul ne recomanda cu incapatanare opusul.
Ouale: Ani de sfaturi contradictorii au fost nedrepti cu ouale – mancati cate va place
Va amintiti cand sfaturile publice ne spuneau sa nu mancam decat doua oua pe saptamana? Acea perla de gandire pleca de la ideea gresita ca alimentele bogate in colesterol ne fac rau.
Cand a devenit evident ca aportul alimentar de colesterol nu are nicio legatura cu profilul de colesterol din sange, sfaturile guvernului s-au schimbat tardiv. Acuum ne spun: „Nu exista o limita recomandata despre cate oua trebuie sa manance oamenii.” Din nefericire, decenii de dezinformare venita „de sus” sunt greu de recuperat. Multi oameni sunt inca nesiguri daca ouale sunt sanatoase sau nu, in ciuda faptului ca ele sunt unul din alimentele cele mai bogate in nutrienti pe care le pot manca.