Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „În procesul nostru de zi cu zi, atunci când gătim mesele acasă, multe resturi pot să ajungă în natură sau la groapa de gunoi. Și iarăși, să supraîncărcăm mașinile, platformele și să poluăm mediul. De exemplu, aceste coji de morcov, și în general toate resturile pe care le producem, pot fi compostate printr-o metodă foarte ușoară, numită Bokashi. Este foarte simplă, poate fi folosită atât de cei care locuiesc la casă, cât și la apartament.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „Tot de ce avem nevoie sunt niște coșuri și niște tărâțe speciale, care conțin bacterii, care ajută la fermentarea resturilor. Metoda de compostare este anaerobă, adică trebuie să se composteze în lipsa aerului, de aceea căldările se închid ermetic. În coș avem o sită care separă resturile de lichidul care se acumulează. Iar aici, gălețile au un robinet, și cu această cupă scurgem acel lichid, pe care îl folosim pentru udat plantele, el fiind un fertilizant foarte bun. Cum funcționează? Avem tărâțele, aici avem un dozator, folosim cam jumătate de cupă, presurăm în coș și venim cu resturile, punem cam 30 cm de resturi. După ce am pus resturile, venim iar cu un pic de tărâțe, iar ulterior ele trebuie să fie bine presate.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „După ce am umplut coșul, l-am închis și rămâne 2 săptămâni la fermentare. După 2 săptămâni, îl putem transfera în grădină, îl îngropăm direct în pământ, sau dacă avem un coș mai mare pentru compostare, îl adăugăm acolo. Noi avem o ladă mare în care adunăm resturi de iarbă, frunze, crengi, absolut tot.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „Despre cât de ușor este pentru apartament. Aceste căldări sunt foarte compacte, încap în oricare bucătărie, sub chiuvetă sau într-un colț. Eu cred că e mult mai ușor să aduni aici resturile, decât să umpli o găleată cu de toate. Poți să duci aceste resturi, să le îngropi în fața blocului, într-o grădină, sau le duci la părinți, sau la cineva care trăiește la casă, sau chiar într-un parc, unde găsești teren arabil. Cred că e mult mai bine, decât să umplem platformele de gunoi.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „Unii zic că-i dificil să sortezi, nu. Copiii mei s-au obișnuit, știu că hârtia se pune într-un coș separat, plasticul este în alt coș și resturile vegetale în bolul de pe masă, pentru că seara mama le adună în coșurile Bokashi.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „După ce avem lada din casă umplută cu resturi, și după ce a stat la fermentat 2 săptămâni, după cum spuneam, putem să îngropăm direct în grădină, sau o aducem în lada mare pentru compost. Este important să o acoperim cu un strat de pământ sau de alte resturi, pentru că are loc un proces de compostare anaerob, adică nu are voie să intre în contact cu aerul. Am optat pentru o ladă din lemn, pentru că după ce stă jumătate de an sau un an, putem să dezșurubăm scândurile de jos, să extragem compostul gata pregătit și să îl transferăm în grădină.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „Dacă nu am fi utilizat metoda Bokashi, atunci compostul din această ladă, ar fi bun pentru a fi transferat în grădină, cam în 2 ani. Cu Bokashi, acest lucru se întâmplă mult mai rapid, în 6 luni, resturile sunt deja descompuse și pot fi utilizate pentru a hrăni plantele din grădină și pentru a îmbunătăți calitatea solului.”

Victoria ZAHARIA, JURNALIST: „Anul trecut am plantat niște copăcei, iar în primăvară ne-am pomenit că toți sufereau. Am decis să le adăugăm compost și după prima lor „hrănire”, viața lor a căpătat un nou sens, au devenit mai verzi și au început să crească.”