„Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), este o boala prevenibila si tratabila. A devenit a treia cauza de mortalitate de pe glob. Anual 250.000-300.000 de pacienti mor din cauza BPOC-ului,” spune medicul.
Asadar, in Europa, 44 milioane de pacienti sunt diagnosticati cu bronhopneumopatia obstructiva cronica. Intre 30-60% cazuri dintre pacientii cu bronhopneumopatia obstructiva cronica raman nediagnosticati pana in fazele tardive ale bolii, deoarece acuzele bolnavilor sunt minore in stadiile incipiente si sunt atribuite gresit altor factori (stres, oboseala sau bronsita tabagica), motiv pentru care pacientii nu se prezinta la medic.
„Aceasta boala are la origine un anumit tip de inflamatie care depaseste treptat teritoriul respirator si asociindu-se cu alti factori precum fumatul, sedentarismul si hipoxemia (scadere a presiunii si a cantitatii de oxigen in sangele arterial) cronica. Apare in special la marii fumatori si la persoanele ce au depasit varsta de 40 de ani. In ultimul deceniu s-a observat o crestere a prevalentei bronhopneumopatiei obstructive cronice in randul adultilor tineri si a femeilor,” a mai adaugat pulmonologul.
Factori de risc dovediti in aparitia bronhopneumopatiei obstructive cronice
Expuneri la factori si particule aeriene: fumul de tigara, poluare aeriana de exterior: praf, substante chimice, vapori sau alti poluanti din aer la locul de munca; poluare aeriana de interior: cu expunere la fum rezultat din gatit sau incalzit cu combustibili fosili in incaperi cu ventilatie neadecvata.
Genetici: deficit de alfa1-antitripsina (o afectiune mostenita in care unei persoane ii lipseste aceasta proteina), atopia si nivel inalt de imunoglobulina E, hiperactivitatea bronsica.
Alti factori: expunerea la fum de tigareta in perioada pre/postnatala creste riscul de a dezvolta bronhopneumopatia obstructiva cronica, fumatul pasiv, bronsitele si pneumoniile repetate inainte de varsta de 2 ani, statusul socio-economic precar.
Prin urmare, simptomele sunt diverse, dar nespecifice, mai intense noaptea si dimineata:
- tuse cu expectoratie (preponderent dimineata la trezire, tusea este cronica, cu acutizari in sezonul rece, sputa este mucoasa, in cantitate medie);
- dispnee (are debut insidios, este persistenta si progresiva, se intensifica in acutizari si la efort);
- wheezing (respiratie suieratoare), nu intotdeauna perceptibil.
Diagnostic pozitiv:
Presupune insumarea prezentei factorilor de risc, a varstei mai mare de 35-40 de ani, prezenta acuzelor (tuse, dispnee, senzatie de oboseala la eforturi fizice), cat si confirmarea prin spirometrie a unei obstructii ireversibile sau partial reversibile dupa administrarea de bronhodilatator.
Asadar, spirometria este standartul de aur si reprezinta un test in care se masoara cantitatea de aer in plamani, si cat de repede poate expira o persoana in prima secunda.
Medicul spune ca, radiografia toracica va fi neinformativa in stadiile initiale, insa in stadiile avansate va traduce sindromul de hiperinflatie.
In concluzie:
Alexandru Corlateanu, medic pulmonolog spune ca, obiectivele tratamentului in bronhopneumopatia obstructiva cronica vizeaza reducerea impactului bolii asupra calitatii vietii. Reducerea factorilor de risc, abandonarea fumatului, educatia pacientului, tratament farmacologic inhalator, incluzand si oxigenoterapia de lunga durata, tratament non-farmacologic prin reabilitare pulmonara, chirurgia de rezectie a volumelor pulmonare, transplantul pulmonar, dar si prevenirea acutizarilor.
