Majoritatea dintre noi experimentam ocazional un „senior moment”, un lapsus, pe masura ce imbatranim. Insa nu toate problemele de memorie sunt motive de ingrijorare si exista metode de gestionare a acestor „uitari” enervante de zi cu zi.
Chiar daca aceste „alunecari” de memorie pot fi jenante si stresante, asta nu inseamna ca automat vei suferi de dementa. Insa, in cazul in care aceste momente de uitare devin mai frecvente sau mai severe ori daca iti afecteaza viata de zi cu zi (cum ar fi sa uiti sa platesti diverse facturi sau sa iti iei medicamentele), medicul iti poate recomanda o evaluare neuropsihologica.
In cadrul acestui consult, specialistul iti evalueaza memoria si alte abilitati cognitive, cum ar fi atentia, functia executiva, limbajul si abilitatile vizuale si spatiale.
Antreneaza-ti memoria cu metoda DANCERS
Pentru a-ti antrena memoria si a preveni sau intarzia boala Alzheimer, cea mai frecventa forma de dementa, poti adopta cateva strategii simple in stilul de viata, reunite sub acronimul DANCERS de dr. James Ellison, fost director al programului de psihiatrie geriatrica de la Spitalul McLean (Massachusetts, SUA).
D: Managementul bolilor (Disease management)
Mentine o greutate sanatoasa, nu fuma si tine sub control tensiunea arteriala, colesterolul si nivelul zaharului din sange respectand tratamentul indicat de medic.
A: Activitate
Exercitiile cardio sau aerobe/de rezistenta ajuta la oxigenarea sangelui si imbunatatesc capacitatea de memorie si gandire. Printre aceste exercitii cardio se numara: mersul pe jos, bicicleta eliptica, urcatul scarilor, alergarea, ciclismul, dansul, inotul, drumetiile etc.
N: Nutritie
Dieta DASH, MIND si cea mediteraneeana pun accentul pe fructe si legume proaspete, cereale integrale, carne slaba, peste gras si grasimi sanatoase, despre care s-a demonstrat ca au beneficii asupra sanatatii creierului. De asemenea, aceste diete sunt eficiente pentru slabire si ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare.
C: Stimulare cognitiva (Cognitive stimulation)
Provoaca-ti in mod regulat creierul. Cu cat il folosesti mai mult, cu atat memoria, atentia, concentrarea, creativitatea, orientarea vor fi mai in forma.
Cateva activitati in acest sens sunt: pictura, modelajul, completarea de integrame, sudoku, rebus, invatarea unei limbi straine, sah, table, rummy, gradinaritul, cititul cu voce tare, aranjarea puzzle-urilor, vizionarea de filme etc.
E: Angajament (Engagement)
Cercetarile arata ca exista o legatura puternica intre izolare si declinul functiei cognitive. Orice tip de angajament social este util.
Calitatea contactelor umane conteaza foarte mult in prevenirea bolii Alzheimer. De aceea se recomanda evitarea insingurarii, inconjurarea de persoane vesele, optimiste, implicarea in asociatii, in grupuri de oameni care au preocupari comune, cultivarea relatiilor de prietenie.
R: Relaxare
Creierul are nevoie constant de perioade de relaxare pentru a functiona optim. Exercitiile de respiratie profunda, yoga, meditatia, cititul, inotul sunt exemple de activitati relaxante care ajuta la deconectarea creierului de la tumultul vietii de zi cu zi.
S: Somn
Somnul este foarte important atat pentru sanatatea creierului, cat si a sanatatii in general. Pentru a obtine cele 7-9 ore de somn recomandate pe noapte, practica o „igiena buna” a somnului. Exemple: seteaza un program de somn si respecta-l, evita orice dispozitiv electronic cu cel putin o ora inainte de culcare, nu mai manca dupa ora 8 seara.
Bolile de piele, prezente la jumatate din populatia Europei. Cum pot fi tratate sau prevenite
