O mare parte a populatiei globale a experimentat conditii de carantina si izolare din cauza pandemiei de COVID-19 si au aparut tot mai multe dovezi ale consecintelor izolarii sociale si a singuratatii asupra starii de spirit, precum si a sanatatii fizice, atat a tinerilor, cat si a adultilor si varstnicilor.
Daca izolarea sociala duce la declin cognitiv - adica afecteaza memoria, abilitatile perceptive si/sau functia executiva - acest lucru are un impact semnificativ asupra performantelor scolare sau de la locul de munca si asupra vietii de zi cu zi.
Izolarea sociala ne deterioreaza concentrarea si memoria
Daca ai momente in care nu mai stii unde ti-ai lasat telefonul mobil prin casa sau ai probleme in a te concentra atunci cand incerci sa citesti o stire, o carte sau un articol mai amplu pe internet, nu esti singur. Unele cercetari efectuate in timpul pandemiei de COVID-19 arata ca izolarea in care am trait cu totii (unii pentru un timp mai scurt, altii pentru o perioada mai lunga, in functie de restrictiile din fiecare tara) infleunteaza negativ memoria si concentrarea.
Aceleasi cercetari indica faptul ca, desi problemele cognitive au fost frecvente de-a lungul pandemiei inclusiv la persoanele perfect sanatoase, cea mai grea situatie a fost a persoanelor care au avut probleme emotionale, care se simteau deprimate ori stresate si anxioase.
Un studiu¹ efectuat la Universitatea din New South Wales sugereaza ca motivul pentru care memoria noastra de zi cu zi se inrautateste in perioadele de izolare sociala este ca traim un fel de „Ziua Cartitei” (adica ni se pare ca toate zilele arata la fel), ceea ce ingreuneaza rolul creierului de a fixa amintiri si de a le recupera mai tarziu.
Ceea ce se stie despre memoria umana este ca acorda o importanta mare contextului. Indiferent ca indeplinim o sarcina domestica sau ca stam de vorba cu un prieten ori ca ne uitam la un film, cand trecem prin experienta respectiva suntem concentrati pe partea principala a acesteia, insa creierul nostru codifica de fapt o multime de alte lucruri, printre care locul in care se intampla si momentul.
Potrivit oamenilor de stiinta, creierul nostru este sensibil la acest context de fundal, ceea ce ne ajuta sa ne fixam amintirile intr-un mod in care ne este usor sa le recuperam mai tarziu. Asadar, atunci cand contextul se schimba, ceea ce se intampla in mod normal in viata de zi cu zi cand ne miscam si mergem in locuri diferite in momente diferite ale zilei, ne este usor sa adunam amintiri si sa le extragem din memorie mai tarziu, cand avem nevoie de ele.
Dar cand ne aflam in izolare, oportunitatile de a ne deplasa in mediul inconjurator si de a ne angaja in diferite activitati sunt foarte limitate. Izolarea sociala s-a bazat pe faptul ca oamenii au petrecut cat mai mult timp la domiciliu, facand zilnic cam aceleasi lucruri sau variatii ale aceluiasi lucru in fiecare zi.
De aceea, pentru ca in izolare exista acelasi context pentru fiecare zi, toate zilele tind sa semene una cu alta. Prin urmare, ne vine greu sa ne amintim ce am facut, de exemplu, in ziua de marti a saptamanii trecute, din moment ce nu am vazut si nu am facut nimic deosebit fata de restul zilelor saptamanii.
Asadar, pe timp de izolare, creierul are dificutati in a separa experientele dintr-o zi de cele traite in alta zi si acesta este unul dintre motivele pentru care ne putem confrunta cu lipsa de concentrare, cu dificultatea de a procesa informatii si cu tulburari de memorie.
Un studiu care a cercetat efectele pe care izolarea sociala timp de doua luni le-a avut in Scotia, in 2020, a presupus ca participantii sa execute sarcini online pentru a li se testa memoria, luarea deciziilor si atentia selectiva. Cercetatorii au descoperit ca performanta a fost mai slaba in timpul carantinei impuse de autoritati, dar odata ce restrictiile au fost reduse, in special cea care implica izolarea sociala, oamenii si-au revenit destul de repede.
Nivelurile de interactiune sociala in timpul carantinei au fost, de asemenea, corelate cu performanta cognitiva. Oamenii care si-au putut mentine mai mult interactiunile online in timpul izolarii, comunicand des cu persoane din afara gospodariei, s-au descurcat mai bine la sarcinile solicitate in timpul studiului.
Conexiunile online cu cei dragi, de ajutor pentru pastarea functiei cognitive normale in izolare
Izolarea completa, subliniaza savantii, este foarte daunatoare pentru functia cognitiva, dar daca exista un nivel de interactiune cu persoane din gospodarie sau online, cu alte persoane (prieteni, rude, colegi de munca etc.), aceasta are efecte pozitive in ceea ce priveste concentrarea si memoria.
Pentru a ne aminti mai bine ce am facut intr-o zi anume, cercetatorii sugereaza ca, in perioadele de izolare, sa intercalam printre actiunile repetitive (cum ar fi cele legate de munca la domiciliu) unele diferite, care sa ne ajute creierul sa fixeze amintirile.
De exemplu, daca obisnuiam sa mergem pe jos zilnic, in perioadele de izolare sociala ne este de ajutor sa facem in casa exercitii fizice diferite in fiecare zi: lunea sa facem exercitii pentru brate si trunchi, martea exercitii pentru picioare, miercurea sa alergam pe loc, joia sa sarim coarda si asa mai departe. De asemenea, putem jongla cu mancarea: lunea poate fi ziua in care facem piata, am putea stabili ca sambata sa fie seara de pizza etc.
Potrivit altor cercetari, yoga si dansul online au fost lucruri pe care oamenii le-au raportat ca parte a activitatii lor zilnice in perioadele de izolare, aceste forme de miscare parand sa aiba un efect benefic asupra functiei cognitive.
Concluzia oamenilor de stiinta este ca diversificarea activitatilor in perioadele de izolare ajuta la mentinerea concentrarii si atentiei si la stimularea memoriei, dar, chiar daca oamenii se confrunta cu lipsa de atentie si tulburari de memorie in aceste perioade, problemele cognitive li se rezolva odata ce ies din carantina si revin la activitatile si preocuparile lor obisnuite de zi cu zi.