„Balonarea abdominala, de fapt, reprezinta o senzatia subiectiva a pacientului de tensiune abdominala, fara a fi prezenta intotdeauna cresterea reala a cantitatii de gaze in intestin. Acest lucru poate fi intalnit in caz de hipersensibilitate gastrica sau intestinala. Meteorismul intestinal este un fenomen cauzat de acumularea gazelor in intestin, care se manifesta prin cresterea in volum al abdomenului,” a spus medicul gastroenterolog.
Asadar, gazele sunt prezente in mod normal in stomac si intestin.
Ele se acumuleaza in tractul gastrointestinal prin doua cai:
1. Prima – prin inghitirea la propriu a aerului atmosferic.
2. A doua – prin producerea locala a gazelor (aproximativ 1,5 l/zilnic), precum hidrogen, metan si dioxid de carbon, rezultate din digestia alimentelor.
Indiferent, fie ca este vorba despre meteorism sau doar o senzatie de balonare, se recomanda de elucidat cauzele si de intreprins acelea masuri care vor reduce disconfortul prezent.
„Aerofagia este un proces fiziologic caracterizat prin inghitirea aerului in cantitati mici in timpul mesei sau a consumului de lichid. Daca cantitatea de aer inghitita este mai mare, atunci aceasta ar putea cauza balonarea. Acest lucru se poate intampla in timpul mestecarii gumelor, a fumatului, a sugerii de diferite obiecte (capete de stilouri), in caz de proteze dentare instalate gresit, dupa consumul de bauturi carbogazoase si a unei alimentatii in tempou rapid. Unele persoane inghit aer in mod inconstient, in special cand sunt stresate sau anxioase.
Unele din alimentele consumate ar putea provoca balonare, precum boboasele (fasolea, lintea, mazarea), broccoli, conopida, varza ceapa, usturoiul, fructele si sucurile de fructe (mere, pere, caise, nectarine, prune), lactatele, fainoasele, cerealele integrale, alimentele cu continut inalt de fructoza sau sorbitol. Digerarea acestor alimente poate dura mai mult timp, ceea ce duce la acumularea de gaze in exces.
Se cunosc mai multe stari patologice si maladii care pot fi insotite de balonare – boala de reflux gastroesofagian, dispepsia, sindromul intestinului iritabil, constipatia, aerofagia, intolerante alimentare (la gluten, la lactoza), ocluzia intestinala, boli inflamatorii intestinale, tumori abdominale, boli ale pancreasului, obezitatea, sarcina si menopauza, depresia si anxietatea, anorexia, bulimia, adminstrare de medicamente ce contin lactuloza sau sorbitol si altele,” a mai adaugat specialistul.
Prin urmare, gastroenterologul spune ca in situatii foarte rare, balonarea, ca simptom unic poate reprezinta o maladie grava, insa atunci cand este persistenta sau asociata cu alte simptome, se recomanda o consultatie la specialist.
Semnele de alarma ce indica necesitatea unei vizite la medic sunt:
- pierderea involuntara a greutatii;
- pofta de mancare scazuta;
- arsuri retrosternale ce progreseaza;
- dureri abdominale persistente;
- greturi persistente, vome frecvente, vome cu sange proaspat sau cu aspect de „zat de cafea”;
- febra;
- icterul (ingalbinirea pielii si a ochilor);
- diaree, scaune cu sange proaspat;
- anemie de o cauza necunoscuta.
„Planul de diagnostic se stabileste in baza semnelor prezentate de catre bolnav, evidentierea unor factori favorizanti pentru balonare, anamneza familiala, descrierea obiceiurilor alimentare, precum si a unui examen fizic minutios,” afirma Veronica Cumpata.
In concluzie:
Medicul gastroenterolog spune ca, tratamentul balonarii depinde de cauza ce a provocat-o. Se recomanda mese frecvente si in cantitati mai mici, mestecarea mancarii lent si cu gura inchisa, luarea mesei in pozitie verticala, limitarea alimentelor si bauturilor ce provoaca balonare, evidenta meselor intr-un jurnal alimentar individual, evitarea obiceiurilor nesanatoase (mestecatul de gume, fumatul, consumul de lichide cu paiul, vorbitul in timpul mesei). Tratamentul medicamentos se va indica dupa efectuarea unui control de rutina si inlaturarea suspiciunii unei boli organice. In prezenta unei maladii anumite se va trata cauza principala, urmata de rezolvarea treptata a balonarii.
