Inima este motorul organismului, responsabila pentru pomparea sangelui cu o ritmicitate intre 60-100 batai pe minut. Aritmia este o afectiune in care se produc batai anormale ale inimii, reprezentand o perturbare a ritmului cardiac.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Aritmiile reprezinta un grup foarte mare de patologii. Cineva numeste aritmia doar patologiile care se refera la disritmiile absolute, de tipul flutter atrial, sau fibrilatia atriala. Altii largesc acest termen, si numesc aritmia totul ce iese din definita de ritm sinusal. Asta poate fi si tahicardia atriala, tahicardia supra-ventriculara de reintrare intranodala spre exemplu, precum si flutter si fibrilatie atriala.”
Aritmiile se refera mai des la tahicardie, atunci cand bataile cardiace sunt aritmice si frecvente, iar pulsul depaseste 100 de batai pe minut, uneori intre 110-150.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Eu glumesc ca, exista 1100 aritmii, de fapt asa si este. Noi putem imparti aritmiile in supraventriculare, care se nasc in atriile inimii, in camerele de sus, si sunt aritmiile ventriculare, care iau nastere in ventricule.”
La tineri mai des sunt intalnite: tahicardia de reintrare intranodala, tahicardia atriala sau o aritmie cauzata de prezenta unei cai accesorii.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „La pacientii varstnici, cu afectarea organica a inimii, care au suportat infarct miocardic, foarte frecvent se intalnesc flutter atrial sau/si fibrilatia atriala.”
In functie de gradul de pericol pe care il prezinta pentru sanatatea pacientului, aritmiile mai pot fi clasificate in nepericuloase si periculoase, cum sunt fibrilatia si flutterul atrial.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „In timpul aritmiei sangele circula haotic in cavitatea atriilor, dar dupa restabilirea ritmului sinusal, trombii care s-au format in timpul aritmiei, pot sa se rupa si respectiv sa faca un accident vascular cerebral sau tromboembolie.”
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Un alt grup de aritmii, care se numesc tahicardiile supraventriculare, printre care putem numi tahicardia de reintrare intranodala, care se intalneste mai des la persoanele tinere. Sunt neplacute, deoarece inima bate cu o frecventa de 180-240 batai pe minut, insa nu sunt periculoase, nu au complicatii trombotice.”
Din factorii de risc principali fac parte: patologiile cardiace, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, stresul si unii factori genetici.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Cel mai des cand pacientul se adreseaza la un consult, el acuza senzatii de batai haotice, de batai foarte rapide. Totodata aceasta senzatie este asociata cu dispnee, senzatia lipsei de aer, vertij, scade intoleranta la efort fizic.”
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Daca noi vorbim despre un pacient varstnic, atunci noi cautam patologii asociate, ceea ce se refera la: patologia coronariana, patologia glandei tiroide, hipertensiune arteriala, diabetul zaharat.”
Pacientul se prezinta la cardiolog cu electrocardiograma efectuata recent, in caz de necesitate medicul recomanda efectuarea ecocardiografiei.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Obligator, avand la consult un pacient cu aritmie, flutter sau cu fibrilatie atriala, noi calculam riscurile dupa un anumit scor, anume trombotice. Si este un alt scor pentru calcularea riscului de hemoragie. Conform punctajului se indica terapia anticoagulanta cu preparatele speciale. La fel se alege tactica de tratament pentru mentinerea ritmului sinusal, sau pentru scaderea frecventei contractiilor cardiace, sau pentru alte patologii concomitente.”
Preventia specifica a aritmiilor nu exista. Accentul se pune pe tratarea afectiunii de baza a pacientului, pentru a preveni aparitia aritmiilor.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Daca este necesar patul coronarian se revascularizeaza, se pun stenturi intracoronariene, se face tratamentul foarte atent si minutios al hipertensiunii arteriale. Se investigheaza glanda tiroida.”
Persoanelor sanatoase, fara obiceiuri daunatoare, cu varsta peste 50 de ani si fara istoric familial de decese premature, li se recomanda sa consulte un cardiolog cel putin o data la cinci ani.
Irina BOICIUC, MEDIC CARDIOLOG, SPECIALIST IN ARITMOLOGIE: „Deja daca sunt careva patologii, ele trebuie tinute sub control, in asa situatie de dorit pacientul sa fie investigat macar o data in an, de catre cardiolog.”
