Intr-un fel sau altul, fiecare dintre noi isi doreste sa fie frumosa, sa ne placa reflexia din oglinda si sa ne complementeze barbatii. Si cu siguranta nicio femeie nu isi doreste sa fie un subiect de ras pentru cei din jur.
Mary Ann Webster s-a nascut in 1874 la Londra intr-o familie saraca, numeroasa - pe langa ea, parintii ei au mai crescut sapte copii. Webster a trebuit sa inceapa sa lucreze devreme: a obtinut un loc de munca intr-un spital ca asistenta medicala, unde a lucrat multi ani. Mary a crescut devenind o fata atragatoare. La fel ca si colegii ei, a visat la un sot, copii, propria ei casa si o fericire feminina simpla. Curand dorintele ei au fost indeplinite: in 1903, Mary, in varsta de 29 de ani, s-a casatorit cu florarul-decorator Thomas Bevan si si-a luat numele de familie.
Ulterior, cuplul a avut patru copii - doi fii si doua fiice. Se parea ca Mary avea tot ce visa atat de mult: un sot iubitor, copii sanatosi, un acoperis deasupra capului. Cu toate acestea, fericirea familiei in primii ani de casatorie a fost umbrita de problemele de sanatate ale femeii. Bevan a inceput sa se planga din ce in ce mai mult de atacuri de migrena, dureri severe la nivelul muschilor si articulatiilor.
Sanatatea Mariei s-a deteriorat cu fiecare zi, iar medicii nu au putut intelege ce i se intampla. Au fost necesare examinari suplimentare, dar in lipsa timpului, Bevan si-a jertfit sanatatea pentru a castiga bani pentru familie. Boala s-a prelungit, femeia a incetat sa se recunoasca in oglinda - trasaturile fetei i-au crescut, urechile, nasul si maxilarul inferior au crescut. In curand totul a devenit si mai rau: craniul a fost alungit in mod vizibil, mainile si picioarele au inceput sa creasca disproportionat si toate contururile feminine ale corpului au inceput sa se estompeze.
In ciuda faptului ca dupa o vreme, Mary arata mai mult ca un barbat urat decat o doamna atragatoare, sotul ei nu s-a gandit niciodata sa o paraseasca. Thomas si-a iubit sotia, a sprijinit-o pana la urma. Din pacate, in 1914, domnul Bevan a murit, iar vaduva, invalidata de o boala de neinteles, a ramas singura cu patru copii fara niciun mijloc de subzistenta.
Cea mai urata femeie din lume
La scurt timp dupa moartea sotului ei, Mary a aflat in cele din urma diagnosticul ei. Boala care i-a indepartat frumusetea se numeste acromegalie - o tulburare endocrina care provoaca sinteza in exces a hormonului de crestere. Astazi, aceasta boala se trateaza.
Incercand sa-si hraneasca cei patru copii, Mary si-a asumat orice slujba. In scurt timp, Bevan a aflat de existenta unui concurs pentru titlul de „cea mai urata femeie” si in mod ciudat, ea a castigat aceasta competitie.
Pana in 1920, vestea despre vaduva urata ajunsese in America. Ea a primit o oferta de la proprietarul parcului de distractii, Sam Gumpetz, pentru a lucra in circul sau, unde au avut loc in mod regulat spectacolele ciudate, dar extrem de populare.
Gampetz era cunoscut ca un om care aduna oameni neobisnuiti din intreaga lume: comunica personal cu persoane cu dizabilitati, cumpara copii speciali de la parinti si dobandea salbatici din tari indepartate. In acei ani, o astfel de distractie cruda si inumana era la mare cautare.
Bevan a lucrat in circul american pana la sfarsitul zilelor ei. De-a lungul anilor, s-a intors in Europa o singura data - in 1925 a avut ocazia sa viziteze Parisul, unde a cantat la o expozitie mondiala. Mary Bevan s-a stins din viata in 1933 la varsta de 59 de ani.
Persoanele cu acromegalie traiesc rareori pana la batranete: in timp, nu numai oasele incep sa creasca la o persoana, ci si organele interne, care se apasa unul pe altul, provocand o serie de complicatii.
Astazi, toti cei care cunosc povestea lui Bevan o vad in primul rand ca pe o mama iubitoare, nu ca pe o femeie urata. In ciuda tuturor greutatilor, problemelor de sanatate, umilintei si disperarii, ea a reusit sa le ofere copiilor ei o sansa pentru o viata mai buna.
