Majoritatea cercetarilor psihologice care se adreseaza gandirii umane fie le spun oamenilor la ce sa se gandeasca sau le cer participantilor sa-si aminteasca la ce se gandeau cu cateva minute inainte, fie utilizeaza chestionare de auto-raportare pentru a capta instantanee ale gandurilor in diferite momente in timp.
Insa, potrivit autorilor unui studiu¹ condus de Universitatea din Arizona, aceste abordari nu spun prea multe despre modul in care gandurile se desfasoara si tranziteaza in timp – caracteristici ale gandirii pe care le consideram importante pentru sanatatea noastra mintala.
Pentru a surprinde aceste proprietati dinamice ale gandirii, era nevoie de un metoda care inregistreaza gandurile in timp real si pentru perioade indelungate.
Gandurile din scurtele momente de pauza spun multe despre sanatatea mintala
Studiul de fata, publicat in jurnalul Scientific Reports, poate oferi cateva indicii despre ce spun gandurile noastre, iar descoperirile dezvaluie o cantitate surprinzatoare de informatii despre sanatatea mintala.
78 de participanti au fost instruiti sa-si exprime gandurile cu voce tare timp de 10 minute in timp ce stau singuri intr-o camera fara acces la dispozitive electronice. Cercetatorii au folosit echipamente audio pentru a inregistra acele ganduri, apoi au transcris inregistrarile si le-au analizat pentru continut. In total, au fost analizate peste 2.000 de ganduri.
Oamenii de stiinta au incercat sa imite in acest studiu micile pauze pe care le avem cu totii de-a lungul zilei, cum ar fi cand stam la coada la o cafenea, cand facem un dus, cand stam intinsi in pat inainte sa adormim si asa mai departe. Toate acestea sunt momente in care solicitarile externe sunt minime si gandurile tind sa iasa la suprafata.
Cercetatorii au incercat sa masoare tiparele de gandire. Ei au fost interesati in special de captarea asa-numite gandirii ruminative, adica atunci cand o persoana are constant aceleasi ganduri negative, ceea ce reprezinta un simptom obisnuit al depresiei.
In timp ce majoritatea participantilor si-au petrecut cele 10 minute gandindu-se la prezent sau viitor intr-un mod neutru din punct de vedere emotional, participantii care au obtinut un punctaj ridicat la un chestionar de gandire ruminativa au experimentat ganduri mai concentrate asupra trecutului si mai negative. Persoanele cu acest tip de gandirea tindeau sa se gandeasca in special la ei insisi.
Gandurile negative dureaza mai mult decat cele pozitive
Autorii au urmarit anumite ganduri de-a lungul perioadei analizate, masurand cat de mult au durat si cat de scurte sau de ample au fost. La persoanele care aveau ganduri negative acestea au durat mai mult decat cele pozitive, iar acele ganduri negative au devenit progresiv mai restranse ca subiect.
Cu alte cuvinte, investigatorii au asistat la modul in care unii oameni au devenit prinsi in cicluri de gandire ruminativa.
Desi oamenii au fost recrutati aleatoriu pentru studiu, fara ca autorii sa stie daca participantii au fost diagnosticati cu vreo afectiune clinica, a fost surprinzator pentru acestia sa constate ca, in doar 10 minute de timp liber, procesele de gandire dau multe informatii despre tulburarile de sanatate mintala cu care se confrunta o persoana.
Ganditul cu voce tare, in singuratate, poate fi terapeutic
Unii participanti au considerat ca aceste 10 minute au fost productive si inspirationale. Acestia sunt oameni carte s-au gandit la subiecte sau la obiective pozitive pe care doreau sa le atinga. Gandurile altora au fost destul de creative, iar multi participanti au descoperit ca exercitiul le-a oferit o pauza revigoranta de la realitatea grabita in care traiau.
Desi exercitiul nu a fost conceput ca avand potential terapeutic, multi oameni l-au vazut ca pe o sesiune de terapie cu ei insisi. De altfel, exista cercetari cu privire la puterea terapeutica a exteriorizarii gandurilor prin scrierea in jurnal sau prin impartasirea gandurilor cu altii.
Desi studiul initial s-a incheiat inainte de pandemia de COVID-19, autorii au efectuat, de asemenea, o versiune a acestui studiu in timpul pandemiei si sunt in proces de analiza a rezultatelor. Statul in casa mai mult timp a afectat dramatic starea mintala a multor oameni, constatandu-se o crestere a anxietatii si a depresiei, precum si a abuzului de substante.
Momentele de tacere, cu noi insine, ne ajuta sa ne imbunatatim sanatatea mintala
Societatile occidentale par sa intareasca ideea unui stil de viata in care suntem mereu in miscare, aducandu-ne munca acasa cu noi sau petrecand prea mult timp pe retelele de socializare, spun autorii, insa, desi luarea pauzelor mintale poate fi subevaluata in societatea aglomerata si distrasa in care traim in prezent, procedeul este unul necesar.
Oamenii de stiinta speculeaza ca antrenarea unei persoane inca din copilarie sa faca pauze mintale (sa stea in liniste cateva minute, sa nu se uite pe telefon etc.) poate ajuta la mentinerea intr-o stare mai buna a sanatatii mintale. Imblanzindu-ne reflexul de a ne scoate telefonul ori de cate ori exista un moment de tacere, putem obtine beneficii pentru sanatatea mintala si pentru creativitate, spun cercetatorii.
Savantii sunt interesati in continuare de reteaua implicita, o retea a creierului care joaca un rol important in gandurile fiecarei peraoane, studiind functiile si analizand ce anume ar putea sa nu mearga bine la persoanele cu stiluri de gandire disfunctionale, cum ar fi gandirea ruminativa sau gandurile intruzive.
Munca lor are legaturi potentiale cu imagistica prin rezonanta magnetica functionala sau cu RMNf in stare de repaus, o metoda populara folosita de oamenii de stiinta pentru imagistica creierului. Tehnica implica plasarea unei persoane intr-un scaner cerebral timp de aproximativ 10 minute si inregistrarea tiparelor activitatii creierului pe masura ce apar ganduri spontane.
Ca o concluzie, cercetatorii spera sa conecteze caracteristicile psihologice ale gandirii inactive cu tiparele biologice de activitate si conectivitate care se schimba de-a lungul timpului pentru a oferi o imagine mai completa a constiintei si a sanatatii mintale, care sa faca astfel mai multa lumina in procesul uman de gandire.
Ce poti face cand vrei sa iei o pauza mintala?
- ia masa singur, fara sa discuti cu nimeni in timp ce mananci.
- fa o plimbare scurta, neinsotit, in parc.
- mergi singur la un film.
- citeste cateva pagini dintr-o carte.