Oamenii au un creier considerat „mare”, care la inceputul evolutiei si-a marit dimensiunile. In urma cu 20.000-30.000 de ani, omul de Cro-Magnon si Homo sapiens aveau printre cele mai mari creiere cunoscute. Dar in urma cu aproximativ 3.000 de ani, in timpul actualei ere geologice, a Holocenului, dimensiunea creierului uman a inceput sa scada.
Dimensiunile sale s-au micsorat clar, de la 1.500 la 1.350 centimetri cubi. Cu alte cuvinte, si-a pierdut cam 10 la suta din volum, o pierdere echivalenta cu o minge de tenis. Oamenii de stiinta stiu de mult timp despre acest fenomen, dar au avut dificultati in a explica cauzele acestuia.
De curand, o echipa de biologi, antropologi si specialisti in neurostiinte de la universitatile Dartmouth si Boston din Statele Unite ale Americii pare sa se fi apropiat de rezolvarea acestui mister. Acestia au publicat rezultatele unui studiu pe platforma stiintifica Frontiers in Ecology and Evolution.
Exemplul furnicilor
Potrivit acestor cercetatori, reducerea dimensiunii creierului uman este legata de utilizarea inteligentei colective in societatile umane. „Oamenii traiesc in grupuri sociale in care mai multe creiere contribuie la aparitia inteligentei colective”, spun ei. Prin urmare, micsorarea creierului ar putea fi legata de schimbul de cunostinte si de luarea deciziilor la nivel de grup.
Potrivit oamenilor de stiinta, furnicile sunt cheia pentru a intelege mecanismele care au dus la micsorarea dimensiunii creierului uman. Aceasta specie are in comun cu oamenii aspecte legate de viata sociala, cum ar fi luarea deciziilor colective, diviziunea muncii si producerea hranei. Oamenii de stiinta au pornit de la principiul ca aceste asemanari ar putea indica in general ce factori pot influenta schimbarile in dimensiunea creierului uman.
Prin urmare, au fost studiate dimensiunea creierului furnicilor si consumul de energie al acestora. In acest fel, oamenii de stiinta au inteles ca inteligenta colectiva si diviziunea muncii au jucat un rol in variatia dimensiunii creierului.
Intr-adevar, dimensiunea creierului furnicilor scade atunci cand acestea impartasesc cunostinte si se specializeaza intr-o sarcina individuala. Creierul consuma mai putina energie daca are mai putine cunostinte de stocat si trebuie sa faca doar o sortare simplificata a informatiilor colectate. Prin urmare, creierul nu mai trebuie sa fie la fel de mare ca in trecut la furnici. Cam la fel se intampla si la oameni.
Dimensiunea creierului nu determina inteligenta
Desi este de netagaduit faptul ca dimensiunea creierului nostru a scazut de-a lungul mileniilor, nu inseamna ca oamenii sunt mai putin inteligenti decat inainte. Potrivit unui studiu stiintific international din 2015, coordonat de Universitatea din Viena, dimensiunea creierului nu determina inteligenta umana. Conexiunea adecvata a materiei albe si a materiei cenusii este mult mai importanta decat masa cerebrala in sine.
In schimb, studiul privind motivele micsorarii creierului sugereaza ca „un grup de oameni este mai inteligent decat cea mai inteligenta persoana individuala din grup”, spune unul dintre coautorii studiului, doctorul James Traniello de la Universitatea din Boston.
Somnul pe partea stanga influenteaza sanatatea cum nu te-ai fi gandit vreodata