Cu toate ca regretul este legat de o situatie ireversibila, oamenii au capacitatea si trebuie sa depaseasca regretul, sa-si continue viata si sa se dezvolte in continuare, indiferent de varsta. Si aceasta este vestea buna: regretul poate fi depasit prin interventii precum terapia si strategii aplicabile, bazate pe dovezi.
Regretul este o reactie foarte reala la un eveniment dezamagitor din viata ta, o alegere pe care ai facut-o si care nu poate fi schimbata, un lucru pe care l-ai spus si pe care nu-l poti lua inapoi. Este unul dintre acele sentimente de care parca nu te poti scutura, o emotie negativa grea si intruziva, care poate dura minute, zile, ani sau care poate reveni pe parcursul intregii vieti.
Studiile imagistice arata ca sentimentele de regret arata o activitate crescuta intr-o zona a creierului numita cortexul orbitofrontal medial.
Confruntarea cu regretul este si mai dificila din cauza celorlalte emotii negative legate de acesta: remuscare, tristete si neputinta. Regretul ne poate creste stresul, poate afecta negativ sanatatea fizica si poate distruge echilibrul hormonal si al sistemului imunitar. Regretul nu este doar neplacut. Este nesanatos.
Un „sentiment de blocaj”
Exista, practic, doua moduri de a experimenta regretul: una este cea la care cercetatorii se refera drept calea actiunii si cealalta este calea inactiunii. Adica putem regreta lucrurile pe care le-am facut sau putem regreta lucrurile pe care nu le-am facut.
Cercetarile sugereaza ca regretele legate de actiune, desi dureroase, ii indeamna pe oameni sa invete din greselile lor si sa mearga mai departe.
Dar regretul legat de calea inactiunii - lucrurile anulate, oportunitatile pierdute - este mai greu de remediat. Acest tip de regret este mai probabil sa duca la depresie, anxietate, un sentiment de „blocare” si un sentiment de nostalgie legat de a nu sti ce ar fi putut fi.
Ce ar fi daca… nu s-ar povesti!
Ca si in cazul altor emotii negative, nu functioneaza sa evitati, sa negati sau sa incercati sa inlaturati regretul. Pe termen lung, aceste tactici nu fac decat sa mareasca sentimentele negative si sa prelungeasca timpul in care suferi cu ele.
In loc sa ramana blocati, oamenii pot gestiona aceste emotii in patru pasi:
- In primul rand, accepta faptul ca le simti;
- Determina de ce le simtiti;
- Permiteti sa inveti din ele;
- In cele din urma, elibereaza-le si mergi inainte.
Poti ajuta la eliberarea acestor sentimente de regret prin practicarea compasiunii de sine. Aceasta inseamna sa-ti reamintesti ca esti om, faci tot ce poti, poti invata din deciziile trecute si te poti dezvolta in continuare. Sa arati aceasta compasiune fata de tine te poate ajuta sa accepti si sa treci peste regret.
In plus, nimeni nu stie cu adevarat ce s-ar fi intamplat daca alegeai planul B. Poate ca, desi pare acum o varianta ratata, ar fi putut fi mult mai ofertanta, lucrurile ar fi putut degenera intr-o alta situatie, regretabila. Poate ca de aceea intelepciunea populara arata ca alternativele nu sunt in totdeauna cea mai buna solutie, cautand parca o consolare regretului. “Vrabia de pe gard”, “blana ursului din padure”, “ce a fost, a fost”, “fuse si se duse” samd. Desi par doar anecdote cu haz, ele tradeaza de fapt o viziune pozitiva asupra lucrurilor.
Regretul trebuie speculat mai degraba …preventive, in sensul ca invatarea din greselile trecutului poate genera o atitudine constructiva a prezentului. Hai sa facem asta pentru a nu regreta mai tarziu. Hai sa sun acum un prieten sau o ruda, hai sa ma ocup acum de gestinarea unei situatii pentru a nu regreta mai tarziu. Hai sa merg acum la un control pentru a putea trata mai eficient boala. “Hai sa iau taurul de coarne”….
Regretul poate creste stresul si poate afecta negativ sanatatea fizica
Acceptarea faptului ca ai sentimente de regret nu inseamna ca iti plac aceste sentimente. Inseamna doar ca stii ca sunt acolo. De asemenea, ajuta la identificarea emotiei specifice pe care o simti. In loc sa-ti spui „Ma simt rau acum ca nu am facut cutare”, spune „Acesta sunt eu, imi asum alegerea si regret”. Oricat de simplu suna, diferenta semantica are un mare impact emotional.
Accepta-te, recunoaste-te si iarta-te
Recunoasterea gandurilor si sentimentelor tale poate aduce alinare de emotiile negative puternice. Ai luat cea mai buna decizie care s-a putut, avand in vedere informatiile pe care le-ai avut in acel moment si in aceleasi circumstante, majoritatea contemporanilor poate ca ar fi luat aceeasi decizie.
Aceasta metoda de a observa si apoi de a va restructura gandurile se numeste uneori reevaluare cognitiva. A vedea situatia intr-un mod diferit poate ajuta la reducerea regretului si te poate ajuta sa iei decizii viitoare.
A te ierta pentru actiunile intreprinse sau nu este un pas puternic catre depasirea regretului. Acest lucru a fost formalizat intr-un model psihologic cognitiv folosit in mod obisnuit, numit REACH, care le cere oamenilor sa-si aminteasca durerea (intampinati-o), sa empatizeze (fii amabil si plin de compasiune), sa ofere iertare in mod altruist (fata de sine), sa se angajeze in mod public (sa o impartaseasca) si apoi tineti-va de acea iertare si ramaneti fideli deciziei. Cercetarile arata ca sase ore de lucru cu un profesionist calificat care foloseste acest model poate avea un impact pozitiv.
Ce regrete au oamenii
Unii oameni pot regreta ca nu si-au terminat studiile universitare care le-ar fi oferit, poate, un altfel de serviciu, pozitie sociala si venituri. Altii, ca nu au facut copii. Altii, ca nu au ales partenerul potrivit sau ca, desi l-au gasit, au procedat gresit si l-au pierdut. Altii, ca nu s-au vaccinat la timp. Si asa mai departe… Regretele sunt de mii de feluri si toate iti pot macina starea de spirit, mai ales cand te confrunti cu rumigatia lor permanenta intr un anumit context de viata. Iti vin si revin in minte, intunecandu-ti gandurile.
Conform unui studiu al Universitatii Cornell, aproape trei sferturi dintre oameni regreta de fapt ca nu s-au ridicat la nivelul eului lor ideal (persoana care si-ar fi dorit sa fie) mai degraba decat persoana care „ar trebui” sa fie. Pe scurt, oamenii sunt mai bantuiti de neimplinirea visurilor, obiectivelor si aspiratiilor decat de a nu-si indeplini indatoririle, obligatiile si responsabilitatile.
Si de fapt poate ca asta e esenta umana. Aspiratiile se pare ca exista de cand lumea. Obligatiile, responsabilitatea de a munci, de a tine un standard social, de a avea anumite posesii la o anumita varsta, sunt lucruri impuse de societatea in care traim la urma urmei. Societatea a evoluat in felul acesta si a impus normele pentru o mai buna purtare in general a oamenilor. Nu inseamna ca asta ne face neaparat mai fericiti.
De altfel, regulile, societatea, institutiile nu ne doresc neaparat fericiti, ci mai degraba sa fim intr-o zona de siguranta, control si intr-o oarecare masura, in bunastare. “Stie ea mai bine” la nivel social ce e mai bine pentru noi si pentru asta impune norme, scrise sau nescrise. Asta nu se traduce insa prin fericire si nu trebuie sa cadem in aceasta capcana naiva. De fericirea proprie doar noi insine, fiecare mai exact, suntem raspunzatori.
Publicat in revista Emotion, autorul studiului Tom Gilovich se bazeaza pe cercetari anterioare care au descoperit ca oamenii regreta lucrurile pe care nu le-au facut mai degraba decat cele pe care le-au facut.
Echipa sa a chestionat sute de pacienti si respondenti online pe parcursul a sase studii. In acestea, ei au descris trei elemente care alcatuiesc sentimentul de sine al unei persoane:
- Actual (atribute, pe care o persoana crede ca le are);
- Ideal (sperante, obiective, aspiratii si dorinte);
- Ar trebui (indatoriri, obligatii si responsabilitati).
Apoi au cerut participantilor sa enumere si sa clasifice cele mai mari regret, pe baza acestor descrieri.
Rezultatele te-ar putea surprinde: mai mult de jumatate au mentionat regretele de sine ideale, iar cand au fost intrebati despre cel mai mare regret al lor, 76% dintre respondenti au spus ca nu si-au implinit “sinele ideal”.
In 2013, asistenta medicala paliativa Bronnie Ware a compilat o carte cu relatari anecdotice de la pacienti care se apropiau de sfarsitul vietii, care raspundeau in aceeasi masura.
„Cand oamenii isi dau seama ca viata lor s-a terminat si privesc cu claritate inapoi la ea, este usor sa vezi cate visuri au ramas neimplinite”, a scris ea. „Majoritatea oamenilor nu si-au onorat nici macar jumatate din visurile lor si au trebuit sa moara stiind ca asta se datora unor alegeri pe care le-au facut sau nu le-au facut”, spune Bronnie Ware.
Iata care sunt cele 5 lucruri pe care oamenii le regreta la finalul vietii, dupa cum a constatat Bronnie Ware:
- Mi-as fi dorit sa fi avut curajul sa traiesc o viata adevarata pentru mine, nu viata pe care o asteptau altii de la mine;
- Mi-as fi dorit sa nu fi muncit atat de mult;
- Mi-as fi dorit sa fi avut curajul sa-mi exprim sentimentele;
- Mi-as fi dorit sa fi ramas in legatura cu prietenii mei;
- Mi-as fi dorit sa fiu mai fericit.
„Cand ne evaluam viata, ne gandim daca ne indreptam spre sinele nostru ideal, devenind persoana care ne-am dori sa fim. Acestea sunt regretele care vor ramane cu tine, pentru ca sunt ceea ce vezi prin vizorul vietii”, a mai spus Gilovich intr-un comunicat. „Regretele de tipul „ar trebui” sunt doar gropile de pe drum. Erau probleme, dar acum sunt in spatele tau.”
Oamenii sunt dispusi mai degraba sa repare acele gropi, deoarece sunt vazute ca fiind mai urgente decat obiectivele si aspiratiile; plata acelei facturi de telefon care poate parea importanta in acel moment, s-ar putea sa o regreti mai tarziu in viata, pentru ca te-a impiedicat sa te intalnesti cu “acea fata”, care ulterior s-a casatorit cu prietenul tau si traiesc si acum foarte fericiti, cu copii si o stare materiala infloritoare, de exemplu. Iar tu ai ramas si acum necasatorit si extrem de pretentios in a gasi o partenera.
„Esecul de a fi sinele tau ideal este de obicei o inactiune”, a explicat Gilovich in declaratie. „Este ceva de genul „mi-am pierdut timpul si nu am ajuns niciodata sa invat sa citesc notele muzicale sau sa cant la un instrument”.