Sugarii extrem de prematuri sunt expusi unui risc ridicat de leziuni cerebrale, iar cercetatorii au gasit acum, in afara creierului, posibile tinte pentru tratamentul timpuriu al unor astfel de leziuni: bacteriile din intestinul copiilor prematuri pot juca un rol cheie.
Ce este axa intestin-imunitate-creier?
Dezvoltarea timpurie a intestinului, a creierului si a sistemului imunitar sunt strans legate intre ele. Oamenii de stiinta se refera la aceasta ca axa intestin-imunitate-creier. Bacteriile din intestin coopereaza cu sistemul imunitar, care, la randul sau, monitorizeaza microbii intestinali si dezvolta raspunsuri adecvate la acestia. In plus, intestinul este in contact cu creierul prin intermediul nervului vag, precum si prin intermediul sistemului imunitar.
Astfel, cercetatorii au investigat rolul pe care il joaca aceasta axa in dezvoltarea creierului sugarilor extrem de prematuri. Microorganismele microbiomului intestinal – o colectie vitala de sute de specii de bacterii, fungi, virusuri si alti microbi – sunt in echilibru la oamenii sanatosi. Cu toate acestea, in special la copiii prematuri, al caror sistem imunitar si microbiom nu au a fost capabil sa se dezvolte pe deplin, este destul de probabil sa apara schimbari. Aceste schimbari pot avea ca rezultat efecte negative asupra dezvoltarii creierului, spun cercetatorii.
Bacteriile intestinale ofera indicii asupra leziunilor cerebrale la copiii prematuri
O echipa de cercetare de la Universitatea din Viena a reusit sa identifice intr-un studiu¹ anumite modele in microbiom si raspunsul imunitar care sunt in mod clar legate de progresia si severitatea leziunilor cerebrale. In mod esential, astfel de modele apar adesea inainte de schimbarile din creier, ceea ce sugereaza o fereastra de timp critica in care leziunile cerebrale ale sugarilor extrem de prematuri pot fi impiedicate sa se agraveze sau chiar pot fi evitate.
Punctele de plecare pentru dezvoltarea terapiilor adecvate sunt furnizate de biomarkerii pe care echipa interdisciplinara a fost capabila sa-i identifice. Datele indica faptul ca cresterea excesiva a bacteriei Klebsiella alaturi de alte elemente pot aparent exacerba leziunile cerebrale.
Autorii studiului au reusit sa urmareasca aceste modele pentru ca au explorat in detaliu (la un grup foarte specific de nou-nascuti) cum se dezvolta microbiomul intestinal, sistemul imunitar si creierul si cum interactioneaza ele in acest proces.
Studiul a monitorizat un total de 60 de copii prematuri, nascuti inainte de saptamana 28 de sarcina si cu o greutate mai mica de 1 kilogram, timp de cateva saptamani sau chiar cateva luni. Folosind metode de ultima generatie, cum ar fi examinarea microbiomului folosind secventierea genei ARNr 16S, printre altele, cercetatorii au analizat probe de sange si scaun, inregistrari ale undelor cerebrale si imagini RMN ale creierului sugarilor.
Semnificatia microbiomului pentru dezvoltarea creierului, subiect important de cercetare
Studiul de fata este punctul de plecare pentru un proiect de cercetare care va investiga microbiomul si semnificatia acestuia pentru dezvoltarea neurologica a copiilor nascuti prematur si mai amanuntit. In plus, cercetatorii vor continua sa urmareasca si copiii din studiul initial.
Potrivit cercetatorilor, modul in care se dezvolta abilitatile motrice si cognitive ale copiilor devine evident in cativa ani. Astfel, savantii isi propun sa inteleaga modul in care aceasta dezvoltare foarte timpurie a axei intestin-imun-creier se desfasoara pe termen lung.
Fiecare persoana are o microbiota unica
Fiecare persoana are o retea cu totul unica de bacterii intestinale, care este determinata initial de ADN. Un copil este expus mai intai la microorganisme in timpul nasterii, in canalul de nastere si apoi prin laptele matern. La ce microorganisme este expus bebelusul depinde numai de specia gasita la mama. Mai tarziu, expunerea la mediu si dieta pot schimba microbiomul unui om, iar acesta ajunge ori sa fie benefic pentru sanatatea persoanei, ori sa o expuna unui risc mai mare de imbolnavire.
Microbiomul consta din bacterii care sunt atat utile, cat si potential daunatorare. Majoritatea sunt simbiotice, iar unele, in numar mai mic, sunt patogene (favorizeaza diverse boli). Intr-un organism sanatos, microbiota simbiotica si cea patogena coexista fara probleme.
Daca exista o perturbare a acestui echilibru – cauzata de boli infectioase, anumite diete sau utilizarea prelungita a antibioticelor ori a altor medicamente care distrug bacteriile – apare disbioza, care opreste aceste interactiuni normale. Ca rezultat, organismul poate deveni mai susceptibil la boli.
Alimentatia este foarte importanta pentru microbiota
Pe langa genele familiei, mediul si utilizarea medicamentelor, alimentatia joaca un rol important in determinarea tipurilor de bacterii intestinale care traiesc in colon. O dieta bogata in fibre influenteaza in special tipul si cantitatea de bacterii bune din intestine.
Fibrele alimentare pot fi descompuse si fermentate doar de enzimele din microbiota care traieste in colon. Acizii grasi cu lant scurt sunt eliberati ca rezultat al fermentatiei. Acest lucru scade pH-ul colonului, care, la randul sau, determina tipul de microbiota prezenta care ar supravietui in acest mediu acid.
pH-ul mai scazut limiteaza cresterea unor bacterii daunatoare precum Clostridium difficile. Tot mai multe cercetari privind acizii grasi cu lant scurt exploreaza efectele lor ample asupra sanatatii, inclusiv stimularea activitatii celulelor imune si mentinerea nivelurilor normale de glucoza si colesterol din sange.
Alimentele care sustin niveluri crescute de acizi grasi cu lant scurt sunt carbohidratii si fibrele nedigerabile, cum ar fi inulina, amidonul rezistent, gumele, pectinele si fructo-oligozaharidele. Aceste fibre sunt uneori numite prebiotice pentru ca ne hranesc microbiota benefica.
Desi exista suplimente care contin fibre prebiotice, e bine de stiut ca exista multe alimente sanatoase care contin in mod natural prebiotice. Cele mai mari cantitati se gasesc in versiunile crude ale unor alimente precum usturoi, ceapa, praz, sparanghel, anghinare, banane si alge marine. In general, fructele, legumele, fasolea si cerealele integrale precum graul, ovazul si orzul sunt toate surse bune de fibre prebiotice.
Atentie, un aport ridicat de alimente prebiotice, mai ales daca este introdus brusc, poate creste productia de gaze (flatulenta) si poate cauza balonare.
Persoanele cu sensibilitati gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil, ar trebui sa introduca aceste alimente in cantitati mici pentru a evalua mai intai toleranta. Daca sunt consumate regulat, toleranta se poate imbunatati in timp.
Pot avea gemenii tati diferiti? Afla cum e posibil acest lucru