Desi valoarea educationala a jocului cu Lego si jucariile de constructie a fost acceptata pe scara larga, beneficiile jocului cu papusi par uneori sa fie trecute cu vederea, potrivit neurocercetatorului care a condus studiul.
Astfel, potrivit acestuia, jocul cu papusile ii incurajeaza pe copii sa vorbeasca mai mult despre gandurile si emotiile celorlalti.
”Cand copiii creeaza lumi imaginare si jocuri de rol cu papusi, ei comunica la inceput cu voce tare si apoi internalizeaza mesajul despre gandurile, emotiile si sentimentele altora”, a spus dr. Sarah Gerson, neurocercetatoare la Universitatea Cardiff si autorul principal al studiului.
„Acest lucru poate avea efecte pozitive de lunga durata asupra copiilor”, cum ar fi o crestere a puterii de procesare sociala si emotionala si dezvoltarea abilitatilor sociale precum empatia.
Studiul, finantat de producatorii Barbie si publicat in revista Developmental Science, a implicat 33 de baieti si fete, cu varste intre patru si opt, carora li sa oferit o colectie de papusi Barbie si accesorii precum o ambulanta sau un cal cu care sa se joace.
Au fost lasati sa se joace spontan, dar vorbirea lor a fost monitorizata si au masurat, prin intermediului spectroscopiei functionala in infrarosu apropiat, schimbarile in oxigenarea sangelui pentru a urmari activitatii creierului in timp ce subiectul se misca liber.
Studiul a constatat ca copiii vorbeau mai mult despre gandurile si emotiile celorlalti, un indicator al intelerii sociale a copiilor, atunci cand se jucau cu papusile, comparativ cu momentele in care jucat jocuri creative pe o tableta.
In cadrul studiului, s-a mai observat, de asemenea, ca in timpul jocului cu papusi copiii erau mai predispusi sa se adreseze papusilor la persoana a doua, vorbind direct cu ele, in timp ce la personajele de pe ecranul tabletei aveau tendinta sa se refere la persoana a treia.
Nu a fost observata nicio diferenta intre baieti si fete.
”Un copil se gandeste la gandurile si emotiile altor oameni in timp ce se joaca cu papusi”, a spus Gerson.
Benjamin Mardell, care cerceteaza pedagogia jocului la Harvard Graduate School of Education si care nu a fost implicat in lucrare, a spus: „Ipoteza ca jocul cu papusi ofera o schela copiilor mici pentru a lua perspectiva altuia, chiar daca acel alt este neinsufletit, pare foarte rezonabil. Si faptul ca ei vad utilizarea limbajului in acest sens este o buna confirmare a ipotezei.”
„As avea o viziune mai larga asupra a ceea ce este o papusa”, a spus el. „[Ar putea fi] orice obiect in care copilul poate investi simtul celuilalt – un animal de plus, o manusa de bucatarie care ii vorbeste sau chiar un prieten imaginar.”, a adaugat el.
„Aceste abilitati sunt cu adevarat importante pentru interactiunea cu alti oameni, pentru a invata de la alti oameni si pentru a naviga intr-o varietate de situatii sociale”, a spus Gerson. „Devine important pentru a lega si a mentine prietenii si pentru modul in care invata de la profesori si de la parinti.”