„Este o perioada extraordinar de interesanta”, a spus Sam Godfrey, manager la Centrul de Cercetare si Tratare a Cancerului din Marea Britanie, despre eforturile legate de cercetarea vaccinurilor bazate pe tehnologia ARN mesager pentru cancer.
La fel ca vaccinurile create cu ajutorul tehnologiei ARN mesager pentru a oferi un raspuns imunitar impotriva COVID-19, cele pentru cancer antreneaza sistemul imunitar sa tinteasca antigeni specifici, in acest caz, cei prezenti in tumora unui pacient. In scenariul cel mai promitator, acest tip de vaccin ar putea preveni recidivarea cancerului.
Insa aceste vaccinuri se confrunta cu doua provocari: sa demonstreze ca functioneaza si ca sistemele de sanatate devin mai performante odata ce apar noile instrumente in arsenalul lor de lupta impotriva cancerului. „In aceasta etapa, mai este destul de mult de lucru pentru a ne atinge obiectivele”, admite Godfrey.
De ce timpul si eficacitatea determina succesul unui vaccin
Vaccinurile pot fi folosite atat pentru prevenirea, cat si pentru tratarea cancerului. Cele care au ca scop preventia sunt in prezent limitate la vizarea virusilor care pot provoca cancer, cum ar fi HPV si hepatita B. Desi se lucreaza la dezvoltarea de noi vaccinuri care previn cancerul, sarcina aceasta nu este deloc simpla, atrag atentia specialistii in domeniu.
Majoritatea cancerelor rezulta din mutatii care declanseaza in cele din urma o diviziune celulara incontrolabila. „Nu putem prezice care va fi acea mutatie, prin urmare este foarte greu sa vaccinam pe cineva impotriva cancerului”, a explicat Tal Zaks, fostul director medical in cadrul companiei Moderna, care acum face parte din OrbiMed, o companie de investitii in domeniul sanatatii.
Din acest motiv, mai spune Zaks, cercetarea actuala privind vaccinul bazat pe tehnologia ARNm se concentreaza cel mai mult pe tratamentul cancerului. In prezent exista doua tipuri de vaccinuri impotriva cancerului aflate in curs de dezvoltare: cel pentru toata lumea si cel personalizat.
In 2021, atat compania BioNTech, cat si compania Moderna, au facut progrese in ceea ce priveste studiile din faza a doua pentru vaccinurile impotriva cancerului bazate pe tehnologia ARNm care s-au dovedit a fi sigure in studiile anterioare.
De asemenea, vaccinul pentru melanom la care lucreaza compania biofarmaceutica germana care dezvolta terapii bazate pe ARN mesager, CureVac, si-a extins studiul de cercetare in faza intai, iar alte companii sunt in in faza incipienta de dezvoltare.
Succesul vaccinurilor impotriva coronavirusului nu a schimbat stiinta, este de parere Tal Zaks. Acesta spune ca, mai degraba, succesul a stimulat in mod masiv acceptarea publica a tehnologiei ARNm, prin faptul ca sute de milioane de oameni din intreaga lume au fost vaccinati in siguranta cu un vaccinat care a fost dezvoltat cu ajutorul acestei tehnologii.
Ulterior acestui succes, au urmat banii. Investitorii se grabesc acum sa sustina noi proiecte promitatoare care se folosesc de tehnologia ARNm. Inainte de 2015 existau finantari in valoare de mai putin de 500 de milioane de dolari pentru terapii si vaccinuri bazate pe tehnologia ARN Mesager. Pana in 2020, aceasta cifra a depasit 9 miliarde de dolari.
Companiile farmaceutice incearca sa tina pasul cu biotehnologiile inovatoare, un exemplu fiind compania farmaceutica franceza Sanofi, care a achizitionat compania Translate Bio in anul 2021 pentru a „debloca potentialul ARNm” in domenii precum oncologia.
Un motiv care sta la baza entuziasmului din jurul vaccinurilor ARNm impotriva cancerului este timpul, adica cat de repede pot fi produse si apoi modificate acestea.
In cazul unui vaccin personalizat impotriva cancerului, bazat pe ARNm si creat de BioNTech, cofondatorul companiei, Ozlem Tureci, a spus ca acesta ar putea dura doar patru pana la sase saptamani de la momentul preluarii biopsiei tumorii pana la momentul in care doza este pregatita pentru administrare. In cazul vaccinurilor generalizate si disponibile la scara larga, fara personalizare medicala, cum se intampla in cazul celor impotriv COVID-19, nu ar exista vreo intarziere, mai spune Ozlem Tureci.
In plus, valul de optimism nu se rezuma doar la faptul ca aceste vaccinuri se produc si se adapteaza rapid problemei medicale. „Cea mai mare surpriza fericita pe care am avut-o in domeniu a fost faptul ca eficacitatea acestor vaccinuri bazate pe tehnologia ARN mesager a fost mai buna decat orice altceva facut de cineva pentru a rezolva o problema medicala”, a transmis Tal Zaks.
Nu e timpul sa credem in miracole
Desi este posibil ca vaccinurile dezvoltate cu ajutorul tehnologiei ARN mesager pentru a combate virusul SARS-CoV-2 sa fi depasit asteptarile, expertii in studierea si tratarea cancerului avertizeaza ca inca nu suntem in stadiul in care putem fi foarte optimisti cu privire la aplicarea ARNm ca solutie pentru a combate cancerul.
Tal Zaks vede o provocare tripla in ceea ce priveste dezvoltarea unui vaccini ARNm impotriva cancerului: „In primul rand, poate un vaccin ARNm pentru cancer sa genereze un raspuns al celulelor T? In al doilea rand, raspunsul generat este impotriva antigenului potrivit? In al treilea rand, este suficient de bun raspunsul generat?”, sustine Zaks.
Realitatea este ca, in timp ce imunoterapiile existente prelungesc viata unor oameni, ele nu sunt eficiente pentru toata lumea. „Nici nu intelegem pe deplin de ce toate imunoterapiile diferite care sunt disponibile in momentul de fata nu functioneaza pentru unii pacienti cu cancer, dar functioneaza pentru altii”, a declarat Sam Godfrey.
„Sunt sigur ca vaccinurile pe baza de ARNm pentru cancer vor avea succes in viitor pentru un grup de oameni. Dar nu este in niciun caz un leac miraculos pentru toti oamenii”, a adaugat managerul la Centrul de Cercetare si Tratare a Cancerului din Marea Britanie.
In SUA si UE exista doar o cateva vaccinuri, aprobate pentru tratarea cancerelor, dar care nu au fost dezvoltat pe baza tehnologiei ARN mesager.
Vaccinul BCG impotriva tuberculozei este folosit pentru a trata cancerul vezicii urinare. De asemenea, Amgen's Imlygic se administreaza pacientilor cu melanom avansat, iar Provenge a fost folosit pentru a trata cancerul de prostata. Cu toate acestea, vaccinului Provenge i-a fost retrasa autorizatia in UE, in 2015, din motive comerciale.
Intre timp, studiile din faza a treia ale vaccinurilor non-ARNm impotriva cancerului, dezvoltate de compania germana Merck si compania britanica GSK, nu au reusit sa imbunatateasca rata de supravietuire a pacientilor.
Expertii medicali cred ca vaccinurile bazate pe ARNm impotriva cancerului se vor confrunta cu provocarile cu care se confrunta acum alte imunoterapii. „Este o zona complexa. Cred ca vom avea cu siguranta niste date pozitive in ceea ce priveste ARNm, dar nu este simplu sa le obtinem”, a declarat Matti Aapro, fost presedinte al Organizatiei Europene a Cancerului. Acesta a mai spus ca este foarte probabil ca vaccinurile bazate pe ARNm sa devina complementare imunoterapiei traditionale, care este folosita in tratarea cancerului.
„O problema cu care se confrunta cercetatorii este identificarea tintelor antigenice pe care vaccinul ar trebui sa le vizeze, iar aici sunt necesare instrumente bioinformatice mai sofisiticte”, a explicat Fabrice Andre, medic oncolog la Centrul pentru tratarea cancerului Gustave Roussy din Franta.
Avand in vedere ca vaccinurile ARNm impotriva cancerului nu sunt inca o realitate, expertii nu sunt siguri cand ar putea fi gata. „Nimeni nu poate spune daca va mai dura trei ani sau 10 ani. Nimeni nu poate spune, pentru ca nu exista o dovada solida si puternica a conceptului”, a mai spus doctorul Andre.
Vaccin ARNm pentru combaterea cancerului ar putea fi doar pentru „cei putini”
Daca cercetatorii pot depasi dificultatile in crearea de vaccinuri bazate pe ARNm, care sa fie viabile si eficiente impotriva cancerului, se vor confrunta cu o alta provocare: asigurarea accesului echitabil la vaccin.
Eventualele doze vor fi scumpe si cu siguranta vor aparea intrebari dificile privind raportul calitate-pret. In cazul imunoterapiilor existente, costurile sunt destul de mari. O cura bazata pe terapia cu celule CAR-T poate ajunge sa coste in SUA si un milion de dolari, in timp ce inhibitorii punctelor de control costa adesea peste 100.000 de dolari pe an. Pretul oricarui vaccin ARNm pentru cancer este necunoscut in acest moment, dar cu siguranta nu va fi ieftin.
„Daca un vaccin personalizat impotriva cancerului va costa un milion de lire sterline si eficacitatea acestuia nu este cu mult mai buna decat chimioterapia standard, care nu costa foarte mult, multi se vor intreba daca merita, de fapt, sa investeasca bani in acele vaccinuri”, a mai declarat Godfrey.
In Marea Britanie, Serviciul National de Sanatate (NHS) lucreaza deja la dezvoltarea potentialelor noi modele in care platile sunt legate de performanta medicamentelor. Acestea prevad o scara variabila. Astfel, daca un medicament incepe sa aiba rezultate foarte bune, acesta poate deveni mai scump. In schimb, daca nu are rezultate, costurile sale scad.
Matti Aapro si-a manifestat ingrijorarea ca problemele intampinate anterior in unele tari privind accesul la imunoterapii vor fi observate si in cazul vaccinurilor pentru cancer pe baza de ARNm. Pacientii din Polonia, Romania si Slovacia, de exemplu, nu au avut acces la niciunul dintre vaccinurile impotriva cancerului, care aprobate de Agentia Europeana pentru Medicamente in 2019, potrivit ultimului sondaj comandat de asociatia industriei farmaceutice EFPIA.
Cu toate acestea, Aapro spera ca doua initiative recente ale UE vor functiona in favoarea unui viitor vaccin: Planul UE de combatere a cancerului si regulamentul european recent adoptat de evaluare a tehnologiei medicale.
Planul UE de lupta impotriva cancerului se concentreaza puternic pe imbunatatirea accesului pacientilor la medicamente inovatoare si are in vedere dezvoltare de vaccinuri pentru cancer pe baza de ARN mesager.
Regulamentul european recent adoptat de evaluare a tehnologiei medicale poate veni in sprijinul eforturilor de a asigura accesul la vaccinurile pentru cancer pe baza ARNm in tot blocul comunitar, permitand astfel tarilor mai mici sa beneficieze de ajutorul autoritatilor de reglementare mai experimentate, subliniaza Matti Aapro.
Tal Zaks e asteapta sa dezvolte o piata pentru acest tip vaccinuri, daca acestea reusesc nu doar sa prelungeasca viata unui pacient cu cateva luni, ci si sa-i faca pe pacienti sa duca boala in remisie (final temporar sau o reducere semnificativa a semnelor si simptomelor unei boli incurabile - n. red.).
„Daca vrei sa ceri bani pentru ceva, trebuie sa arati ca produsul tau aduce valoare. Si cred ca este bine ca trebuie sa dovedim ca vaccinurile functioneaza si ca, de fapt, aduc un plus de valoare sistemelor medicale si ofera ajutor”, a mai precizat Tal Zaks.
