Inclestarea maxilarului poate cauza, in afara de durere, si blocarea articulatiei maxilarului sau alte neplaceri. Afla in cele ce urmeaza ce anume provoaca inclestarea maxilarului si cum se poate remedia aceasta problema.
Din ce cauze apare inclestarea maxilarului?
Disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare
Acestea provoaca durere in articulatia maxilarului si in muschii din jur si pot duce la blocarea uneia sau a ambelor articulatii temporo-mandibulare, situate intre maxilarul inferior si osul temporal. Tulburarile pot provoca, de asemenea, o durere pulsanta si o senzatie de sensibilitate in sau in apropierea urechii, maxilarului si fetei. Mestecarea alimentelor poate creste senzatia de durere. In timpul mestecatului se poate produce, de asemenea, un zgomot sau o senzatie de scrasnire. Durerea cauzata de aceste tulburari este adesea temporara si se poate rezolva prin exercitii de inchidere si deschidere a gurii.
Scrasnirea dintilor (bruxism)
Bruxismul (scrasnirea dintilor) poate fi cauzat de stres, genetica sau probleme dentare, cum ar fi dintii nealiniati. Bruxismul apare in timpul somnului, dar poate sa apara inconstient si in orele de veghe. Bruxismul poate provoca senzatii de strangere sau durere la nivelul fetei, gatului si maxilarului superior sau inferior. De asemenea, poate provoca dureri de cap sau de urechi.
Stresul
Sentimentele de stres si anxietate pot face ca persoana afectata sa stranga din greseala maxilarul sau sa scrasneasca din dinti in timp ce doarme. La fel, persoana poate tinde sa isi tina maxilarul intr-o pozitie stransa in timp ce este treaza, fara sa isi dea seama. Astfel, inclestarea maxilarului poate cauza durere in timpul orelor de somn, dar si al celor de veghe. Durerea poate fi mai accentuata in timpul mancatului sau al dormitului.
Stresul poate provoca si alte simptome, cum ar fi durerile de cap tensionale, iar daca se cronicizeaza, poate creste riscul si pentru probleme mai grave de sanatate. De aceea este important ca stresul sa fie gestionat zilnic, in primul rand printr-o forma de miscare, fie ca e vorba de sport intens (alergare, sarituri cu coarda etc.) sau de activitati fizice mai blande, precum mersul pe jos, mersul pe bicicleta sau yoga.
Mestecarea excesiva
Guma de mestecat sau un aliment mai tare mestecat in exces poate duce la inclestarea maxilarului si durerile asociate.
Poliartrita reumatoida
Boala inflamatorie autoimuna, poliartrita reumatoida afecteaza muschii si articulatiile din intregul corp. Pana la 80% dintre persoanele cu aceasta boala au si disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare. Poliartrita reumatoida poate afecta articulatia maxilarului si tesuturile din jur si poate duce la pierderi osoase la nivelul maxilarului.
Osteoartrita
Desi se intampla rar, este posibil ca osteoartrita sa apara in articulatiile temporo-mandibulare, ceea ce poate provoca deteriorarea si pierderea functiei osului maxilarului, cartilajului si tesutului. Acest lucru poate duce la inclestarea dureroasa a maxilarului si poate provoca durere radianta in zona inconjuratoare.
Tetanos
Tetanosul este o infectie bacteriana cu potential fatal, ale carei simptome includ rigiditate in abdomen, dificultati la inghitire si contractii musculare dureroase la nivelul maxilarului si gatului. Vaccinul DTPa previne aceasta infectie si a redus seminficativ incidenta la nivel mondial.
Ce remedii exista in caz de inclestare a maxilarului?
Anumite exercitii le pot fi de folos persoanelor afectate de inclestarea maxilarului:
Deschiderea maxilarului
Mai intai, gura se deschide treptat cat mai mult, apoi se inchide usor la loc, de cateva ori la rand. Apoi, cu ajutorul degetelor aratator si mijlociu lipite unul de altul, se apasa usor pe dintii de jos din mijloc, pentru a deschide incet gura, apoi se scot degetele si se inchide gura la loc. Se repeta de trei-cinci ori.
Intinderea articulatiei maxilarului
Se apasa varful limbii pe cerul gurii, chiar in spatele primilor doi dinti din fata, apoi se incearca pe cat posibil deschiderea gurii, incet. Cand se resimte un usor disconfort, gura se inchide la loc. Daca exercitiul provoaca durere, nu ar mai trebui executat.
Intinderea zambetului
Persoana care face exercitiul trebuie sa zambeasca pe cat de larg poate, deschizand si gura cam 3-4 cm, in timp ce inspira pe gura. Se revine apoi la pozitia normala a gurii, timp in care se expira tot pe gura.
Masajul maxilarului
Masarea maxilarului poate ajuta la cresterea fluxului sangvin si la reducerea tensiunii musculare. Persoana afectata poate face acest lucru deschizand gura si frecand usor muschii de langa urechi intr-o miscare circulara, aceasta fiind zona in care se afla articulatiile temporo-mandibulare. Masajul se poate face de mai multe ori pe zi, inclusiv chiar inainte de culcare.
Purtarea unei gutiere
Persoanele care se confrunta cu inclestarea maxilarului in somn si care scrasnesc pot beneficia de purtarea unei gutiere pe timpul noptii, pentru a reduce contactul dintre dintii superiori si cei inferiori. Acest lucru va ajuta la reducerea uzurii dintilor si la combaterea durerii maxilarelor. Gutiera este personalizata si se solicita la cabinetul medicului stomatolog. Acesta ii va lua pacientului o amprenta dentara pentru dintii de sus sau pentru cei de jos si cabinetul de tehnica dentara va realiza o gutiera personalizata, care poate costa undeva intre 150 si 300 de lei.
Se poate preveni inclestarea maxilarului?
Reducerea stresului si a anxietatii poate ajuta la prevenirea inclestarii maxilarului si a durerii asociate. Activitatea aeroba cu impact redus, cum ar fi dansul, mersul pe jos si inotul, poate fi utila, la fel si alte forme de miscare sau de relaxare a mintii precum yoga, meditatia sau exercitiile de respiratie profunda.
Evitarea mestecarii excesive si folosirea excesiva a muschilor maxilarului poate ajuta, de asemenea, la prevenirea durerii maxilare. Se vor consuma mai des alimente moi care nu sunt lipicioase si mai rar alimente care necesita mestecare excesiva, cum ar fi o friptura tare sau un morcov crud.
Daca nici tehnicile de prevenire si nici remediile pentru inclestarea maxilarului nu functioneaza, se va cere sfatul medicului stomatolog sau al medicului de familie. Pot fi necesare medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau alte analgezice fara prescriptie medicala sau medicamente pe baza de reteta, inclusiv relaxante musculare sau antidepresive.
