Oricine poate dezvolta polipi colonici. Ai un risc mai mare daca ai peste 50 de ani, esti supraponderal, fumezi sau ai antecedente personale sau familiale de polipi de colon sau cancer de colon.
Polipii colonici sunt lipsiti adesea de simptome. Este important sa faci teste de screening regulate, cum ar fi o colonoscopie, deoarece polipii colonici depistati in stadiile incipiente pot fi de obicei indepartati in siguranta si complet. Cea mai buna prevenire a cancerului de colon este screening-ul regulat si indepartarea polipilor.
Cauze si tipuri
Celulele sanatoase cresc si se divid intr-un mod ordonat. Mutatiile anumitor gene pot determina celulele sa continue divizarea chiar si atunci cand nu sunt necesare celule noi. In colon si rect, aceasta crestere haotica poate determina formarea polipilor. Polipii se pot dezvolta oriunde in intestinul gros.
Exista doua categorii principale de polipi, neoplazici si non-neoplazici. Polipii neoplazici includ polipi hiperplazici, polipi inflamatori si polipi hamartomatosi. Polipii non-neoplazici de obicei nu se dezvolta in cancer.
Polipii neoplazici includ adenoamele si polipii zimtati. Acesti polipi au potentialul de a deveni cancer daca au suficient timp pentru a creste. Majoritatea acestor polipi de colon se numesc adenoame. Polipii zimtati pot duce la cancer, in functie de dimensiunea si localizarea lor in colon. In general, cu cat un polip este mai mare, cu atat este mai mare riscul de cancer, in special la polipii neoplazici.
Factori de risc
Factorii care pot contribui la formarea polipilor de colon sau a cancerului includ:
Varsta. Majoritatea persoanelor cu polipi colonici au cel putin 50 de ani.
Afectiuni intestinale inflamatorii, cum ar fi colita ulceroasa sau boala Crohn a colonului. Desi polipii in sine nu reprezinta o amenintare semnificativa, aparitia de colita ulceroasa sau boala Crohn a colonului creste riscul general de cancer de colon.
Istoricul de familie. Este mai probabil sa dezvolti polipi de colon sau cancer daca ai o ruda diagnosticata cu o astfel de afectiune. Daca multi membri ai familiei au, riscul tau creste. Nu este insa o regula generala, fiecare individ este diferit.
Fumatul si consumul excesiv de alcool. O analiza a opt studii a aratat un risc crescut de a dezvolta polipi de colon la persoanele care au consumat trei sau mai multe bauturi alcoolice pe zi. Consumul de alcool combinat cu fumatul pare sa creasca, de asemenea, riscul.
Obezitatea, lipsa exercitiilor fizice si aportul crescut de grasimi. Studiile arata ca toti acesti factori pot creste riscul de a dezvolta polipi. Pe de alta parte, includerea mai multor fibre in dieta si exercitii fizice regulate pot reduce riscul.
Rasa. Afro-americanii au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon.
Tulburari ereditare de polipi. Rareori, oamenii mostenesc mutatii genetice care provoaca formarea polipilor de colon. Daca ai o mutatie genetica, ai un risc mult mai mare de a dezvolta cancer de colon. Screening-ul si depistarea precoce pot ajuta la prevenirea dezvoltarii sau raspandirii acestor tipuri de cancer.
Simptome
Deoarece majoritatea persoanelor cu polipi de colon nu prezinta niciun simptom, este posibil sa nu stii ca ai un polip pana cand medicul tau il depisteaza in timpul unei examinari a colonului.
Cu toate acestea, unele persoane cu polipi colonici pot prezenta:
Sangerare rectala. Acesta poate fi un semn de polipi colonici, cancer sau alte afectiuni, cum ar fi hemoroizii sau rupturi minore ale anusului.
Schimbarea culorii scaunului. Sangele poate aparea sub forma de firisoare rosii in scaun sau poate face ca scaunul sa para negru. O schimbare a culorii poate fi cauzata si de anumite alimente, medicamente sau suplimente alimentare.
Modificari de tranzit digestiv. Constipatia sau diareea care dureaza mai mult de o saptamana pot indica prezenta unui polip colonic mai mare sau a unui cancer. Cu toate acestea, o serie de alte afectiuni pot provoca, de asemenea, modificari ale activitatii intestinale.
Durere. Un polip mare de colon iti poate obstructiona partial intestinul, ceea ce duce la dureri abdominale si crampe.
Anemia cu deficit de fier. Sangerarea de la polipi poate aparea treptat, in timp, fara sange vizibil in scaun. Sangerarile cronice priveaza organismul de fierul necesar pentru a produce substanta care permite celulelor rosii din sange sa transporte oxigen in organism (hemoglobina). Rezultatul este anemia cu deficit de fier, care te poate face sa te simti lipsit de energie si iti poate crea dificultati de respiratie.
Cand sa mergi la un medic
Mergi la medic daca ai:
- durere abdominala
- sange in scaun
- o problema de tranzit care dureaza mai mult de o saptamana
- ar trebui sa mergi regulat la control pentru polipi daca:
- ai 50 de ani sau mai mult.
- ai factori de risc, cum ar fi antecedente familiale de cancer de colon. Unele persoane cu risc ridicat ar trebui sa inceapa un screening regulat mult mai devreme de varsta de 50 de ani.
Diagnostic si tratament
Testele de screening joaca un rol cheie in detectarea polipilor inainte ca acestia sa devina cancerosi. Aceste teste pot ajuta, de asemenea, la descoperirea cancerului colorectal in stadiile incipiente, cand ai sanse mari de recuperare.
Metodele de screening includ:
Colonoscopia, cel mai sensibil test pentru polipi colorectali si cancer. Daca se gasesc polipi, medicul ii poate indeparta imediat sau poate preleva probe de tesut (biopsii) pentru analiza.
Colonoscopia virtuala (colonografie CT), un test minim invaziv care utilizeaza o scanare CT pentru a-ti vizualiza colonul. Colonoscopia virtuala necesita aceeasi pregatire intestinala ca si o colonoscopie. Daca se gaseste un polip in timpul scanarii CT, va trebui sa repeti pregatirea intestinului pentru o colonoscopie, pentru ca polipul sa fie examinat si indepartat.
Sigmoidoscopie flexibila, in care un tub subtire cu led si camera este introdus in rect pentru a examina ultima treime a colonului (sigmoid) si a rectului. Majoritatea colonului nu este examinata cu acest test de screening, asa ca este posibil ca unii polipi si cancere sa nu fie descoperite.
Teste de scaun. Acest tip de test functioneaza prin verificarea prezentei sangelui in scaun sau prin evaluarea ADN-ului din scaun, pentru a descoperi un polip de colon sau cancer. Daca testul de scaun este pozitiv, vei face in perioada urmatoare o colonoscopie.
Tratament
Se poate ca medicul sa elimine toti polipii descoperiti in timpul unei examinari intestinale. Optiunile de eliminare includ:
Indepartarea cu pense (polipectomie). Daca un polip este prea mare pentru a fi indepartat cu aceasta metoda, se poate injecta un lichid sub el pentru a ridica si a izola polipul de tesutul din jur, astfel incat sa poata fi indepartat.
Chirurgie minim invaziva. Polipii care sunt prea mari sau care nu pot fi indepartati in siguranta in timpul screening-ului sunt de obicei indepartati chirurgical, care este adesea efectuat prin introducerea unui instrument numit laparoscop in abdomen, pentru a indeparta portiunea bolnava a intestinului.
Indepartarea colonului si a rectului (proctocolectomie totala). Daca ai un sindrom mostenit rar, cum ar fi FAP (Polipoza adenomatoasa familiala), este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala pentru a-ti fi indeparta colonul si rectul, care sa te protejeze de dezvoltarea unui cancer care ti-ar pune viata in pericol.
Unele tipuri de polipi de colon sunt mai predispuse sa devina canceroase decat altele. Un medic specializat in analiza probelor de tesut (patolog) va examina tesutul polipului la microscop, pentru a determina daca este potential canceros.
Complicatii
Unii polipi de colon pot evolua in cancer. Cu cat polipii sunt indepartati mai devreme, cu atat este mai putin probabil ca acestia sa devina cancerosi.
Prognostic si monitorizare
Majoritatea gastroenterologilor sustin repetarea colonoscopiei la 5 ani dupa indepartarea completa a unui polip adenomatos cu risc scazut (asa cum este definit histologic).
Colonoscopia se poate repeta la 3 ani daca polipul prezinta caracteristici cu risc mai mare. Daca nu se gasesc polipi colonici la examinarea initiala, se recomanda o colonoscopie de monitorizare la intervale de aproximativ 10 ani.
Preventie
Iti poti reduce foarte mult riscul de polipi colonici si cancer colorectal prin efectuarea de screening-uri regulate. Anumite schimbari ale stilului de viata pot ajuta, de asemenea:
Adopta obiceiuri sanatoase. Include o multime de fructe, legume si cereale integrale in dieta si redu aportul de grasimi. Limiteaza consumul de alcool si renunta la fumat. Ramai activ fizic si mentine-ti o greutate corporala sanatoasa.
Limitateaza carnea rosie, produsele din carne procesata.
Discuta cu medicul tau despre suplimentele cu calciu si vitamina D. Studiile au aratat ca cresterea consumului de calciu poate ajuta la prevenirea reaparitiei adenoamelor de colon. Nu este foarte clar daca calciul are vreun beneficiu protector impotriva cancerului de colon. Alte studii au aratat ca vitamina D poate avea un efect protector impotriva cancerului colorectal.
Analizeaza cu medicul optiunile existente daca te incadrezi in categorie de risc. Daca ai antecedente familiale de polipi de colon, ia in considerare consilierea genetica. Daca ai fost diagnosticat cu o afectiune ereditara care cauzeaza polipi colonici, vei avea nevoie de colonoscopii regulate incepand cu varsta adulta tanara.
