Potrivit psihologilor, majoritatea povestilor triste au un inceput standard. Iata o fata sau un tanar - nu sunt foarte fericiti de ei insisi si de corpurile lor. Planul de actiune este evident: trebuie sa mergi la sala, sa slabesti, sa „pompezi partea din spate”, sa-ti imbunatatesti sanatatea.
Da, aceasta nu este o decizie usoara si nu toata lumea, in principiu, continua sa frecventeze „simulatorul” in mod constant. Multi oameni isi arunca abonamentul intr-o saptamana sau o luna, sau merg la sala pentru a-si mentine tonusul si a se incalzi dupa munca sedentara. Dar doar cativa „prind valul” si viata lor se schimba dramatic.
La inceput, sala este planificata de doua ori pe saptamana, apoi trei, apoi vizitele se transforma in zilnice, iar antrenamentul ocupa tot timpul liber.
In paralel cu exercitiile pe simulatoare si cu greutati, fanii nou-creati ai unui stil de viata sanatos incep sa se intereseze de o alimentatie adecvata, o dieta de fitness si cum si ce mananca sportivii profesionisti.
Deoarece realizarile in antrenament merg mana in mana cu modificarile din meniu, dieta este supusa unei revizuiri serioase - in primul rand, este exclus tot ce este dulce, gras, prajit, carbohidrati, suspect.
Mancarea devine monotona si, in final, toate alimentele permise se reduc la piept de pui, branza de vaci, oua, salata verde si un shake proteic - totul pentru muschi, totul pentru victorie!
Dar aceasta este o goana dupa un miraj, care distruge personalitatea, legaturile sociale si, paradoxal, sanatatea - fizica si psihica.
Rasfat de fitness sau alcoolism de fitness?
„Pasiunea excesiva pentru fitness si dietele sportive se poate dezvolta in bigorexie (aka dismorfie musculara, alias „anorexie inversa”) – o dorinta nestapanita de a antrena si de a construi in mod constant masa musculara – spune expertul in tulburari de alimentatie si supraalimentare compulsiva, psiholog practica Maya Medvedeva.
Daca un alcoolic nu a baut, se simte rau, nu poate face nimic. La fel se intampla si cu Bigorexik - daca nu a mers la antrenament, nu a alergat 10 km, atunci sunt sigur ca ziua a fost irosita si toti muschii s-au transformat in jeleu. Unii care sufera de bigorexie ajung pana acolo incat isi renunta la slujba si nu mai petrec timp cu familiile lor doar pentru a putea face trei ore pe zi sau mai mult.”
Principalele cauze ale bigorexiei:
- Predispozitie genetica si factori sociali
- Tulburarile de alimentatie la una dintre rudele mai in varsta cresc riscul unor probleme similare la generatia tanara. Oamenii care cresc si au crescut in familii cu probleme sunt, de asemenea, expusi riscului de tulburari de alimentatie.
- Productie scazuta de neurotransmitator serotonina
- Lipsa acestuia poate fi asociata cu un stil de viata stresant, cu o dieta dezechilibrata sau cu caracteristici individuale ale activitatii nervoase superioare. Este ironic faptul ca exercitiile fizice in sine stimuleaza productia de serotonina, dar supraantrenamentul blocheaza producerea acesteia.
- Dupa cum clarifica Maya Medvedeva, in cazul tulburarilor de alimentatie si nu numai al bigorexiei, ci si al bulimiei, al anorexiei, este important sa se tina cont si de influenta mediului. Si, ca o consecinta a unor astfel de idei despre un corp bun si corect si despre metodele de dobandire a acestuia, exista opinii si cuvinte de evaluare si condamnare de la „oameni buni”, atat apropiati, cat si nefamiliari.
- La fel ca bulimicii si anorexicii, cei care sufera de „manie de fitness” inceteaza sa se mai perceapa pe ei insisi si lumea din jurul lor in mod adecvat. Singurul indicator al succesului pentru ei este gradul de umflare, iar frica principala este teama de a pierde muschii facand sau mancand ceva gresit.
- Este obisnuit ca bigorexicii sa-si nege frustrarea, in plus, au tendinta sa-i considere pe cei care nu-si impartasesc pasiunea drept invinsi si slabi.
- Impartirea celorlalti in succesi si invinsi in ceea ce priveste usurarea musculara si volumul este unul dintre principalele semnale de alarma care semnaleaza progresia bigorexiei ca tulburare psihica.
Daca bigorexismul a fost cauzat de indoiala de sine, atunci succesul muscular exprimat este principala lui satisfactie, o modalitate de a-i face de rusine pe batjocori si critici si sa dovedeasca ca de fapt este foarte bun si doar se imbunatateste in fiecare zi.
„Unii „dependenti de fitness” inlocuiesc mesele obisnuite cu „cocteiluri functionale” si pudra miraculoasa, plus un arzator de grasimi”, spune un specialist in tulburari de alimentatie. - In practica mea, au fost cazuri cand o persoana a luat decizia de a „scapa” de la o astfel de dieta. Lacrimile, agresivitatea, schimbarile de dispozitie, iritabilitatea - toate acestea in timp ce luati astfel de medicamente. Inima lucreaza fara forma. Aceasta este o adevarata abstinenta.”
Este foarte dificil sa incepi sa mananci alimente normale dupa meniul „pilule de pudra”. Adesea, pacientul se ingrasa rapid, intra in caderi nesfarsite, deoarece nu a vazut mancare adevarata de mult timp.
Chiar daca „maniacul de fitness” nu foloseste suplimente sintetice, o dieta sportiva stricta este plina de propriile sale pericole. Principalele dintre ele - restrictii severe privind continutul de calorii si compozitia alimentelor, precum si limitarea aportului de lichide, care sunt frecvente pentru perioadele de „uscare” inainte de spectacole si competitii. Deshidratarea provoaca rani, lesin, tulburari cardiace, iar interzicerea grasimilor si a consumului monoton de proteine sunt deosebit de periculoase pentru femei - imunitatea si activitatea hormonala sunt afectate, ciclul menstrual si, ca urmare, fertilitatea sunt in pericol. Dar rezidenta de la sala este sigura ca isi ingrijeste corpul in cel mai bun mod!
Ce sa faca cei care banuiesc semne de bigorexie, tulburari de alimentatie si tulburari psihice in sine sau unei persoane dragi?
Primul pas pentru a scapa de orice dependenta de alimente (iar bigorexia nu face exceptie) este constientizarea ca esti sub influenta unei opinii impuse din exterior, care dicteaza cum ar trebui sa arate corpul tau, cat de mult ar trebui sa fie muschi si grasime. aceasta.
Acest subiect necesita o delicatete deosebita. Chiar si unui psiholog ii este greu sa determine denaturarea liniei dintre preocuparea pentru sanatate si forta si distructiva pentru „mania de fitness” individuala. Dar este la fel de important sa arunci o privire sensibila asupra relatiei voastre cu exercitiul si alimentatia si, daca ceva nu merge bine, nu doar sa te recunoasti, ci sa ceri ajutor. Dorinta de a „creste excesiv” muschii din exterior este incapabil sa protejeze fragilitatea interioara, vulnerabilitatea, sa se asigure impotriva ruperii - iar zicala despre un corp sanatos si o minte sanatoasa in cazul unei tendinte la tulburari de alimentatie si comportament nu functioneaza .
Britanica Renee Campbell este singura culturista celebra care a recunoscut ca are bigorexie. „Stiu ca sunt un bigorexic. Vin la sala, ii vad pe acesti baieti uriasi si ii invidiez, vreau sa fiu la fel si chiar mai multi! Muschiul pentru mine este o forma de arta, o oportunitate de a deveni un zeu grec viu”.
