Se presupune ca stimularea cognitiva poate preveni sau amana aparitia dementei, insa rezultatele cercetarilor stiintifice au variat, iar cele mai recente studii pe termen lung au sugerat ca activitatea cognitiva in timpul liber nu reduce riscul de dementa. Un alt studiu¹, aparut in jurnalul medical The BMJ sugereaza ca persoanele cu locuri de munca stimulante din punct de vedere mental au un risc mai mic de dementa la batranete decat cei cu joburi care nu ii stimuleaza mental.
Un loc de munca antrenant psihic ar putea reduce riscul de a dezvolta dementa
O posibila explicatie a conexiunii dintre un job antrenant si scaderea riscului de dementa ar fi ca stimularea mentala este legata de niveluri mai scazute ale anumitor proteine care pot impiedica celulele creierului sa formeze noi conexiuni (procese numite axonogeneza si sinaptogeneza). Expunerea la stimularea cognitiva la locul de munca dureaza in mod obisnuit mult mai mult decat hobby-urile care stimuleaza cognitiv; totusi, alte studii efectuate la locul de munca nu au reusit sa produca dovezi convingatoare ale beneficiilor.
O echipa internationala de cercetatori si-a propus sa examineze asocierea dintre joburile care stimuleaza functia cognitiva si riscul ulterior de dementa si sa identifice caile proteice pentru aceasta asociere. Descoperirile lor se bazeaza pe studii efectuate in Europa si SUA, care analizeaza legaturile dintre factorii legati de munca si bolile cronice, dizabilitatile si mortalitatea.
Au fost examinate trei asocieri:
stimularea cognitiva si riscul de dementa la 107.896 de participanti (42% barbati, varsta medie 45 de ani) din sapte studii din consortiul IPD-Work, un proiect de cercetare contributiv a 13 studii de cohorta europene;
stimularea cognitiva si proteinele intr-un esantion aleatoriu de 2261 de participanti dintr-un studiu;
proteinele si riscul de dementa la 13.656 de participanti din doua studii.
Stimularea cognitiva la locul de munca a fost masurata la inceputul studiului, iar participantii au fost urmariti pentru o medie de 17 ani pentru a vedea daca au dezvoltat dementa. Locuri de munca „active”, antrenante, care stimuleaza cognitiv, sunt acelea care includ sarcini solicitante si latitudine mare de decizie la serviciu (cunoscut si sub numele de control al locului de munca), in timp ce locurile de munca „pasive”, nestimulatoare sunt cele cu cerinte scazute si lipsa de control al locului de munca.
Dupa ajustarea pentru factorii potential influenti, inclusiv varsta, sexul, nivelul educational si stilul de viata, s-a constatat ca riscul de dementa a fost mai mic pentru participantii cu stimulare cognitiva ridicata in comparatie cu aceia la care stimularea cognitiva era scazuta la locul de munca. Aceasta constatare a ramas valabila dupa ajustari suplimentare pentru o serie de factori de risc stabiliti pentru dementa in copilarie si la varsta adulta si boli cardiometabolice (diabet, boli coronariene si accident vascular cerebral).
Asocierea nu a aratat diferente intre barbati si femei si nici intre cei mai tineri dintre participanti si cei mai in varsta de 60 de ani, insa a existat un indiciu ca asocierea a fost mai puternica pentru boala Alzheimer decat pentru alte demente. Stimularea cognitiva a fost, de asemenea, asociata cu niveluri mai scazute ale unor proteine legate atat de stimularea cognitiva la varsta adulta, cat si de dementa, oferind posibile indicii asupra mecanismelor biologice subiacente.
Acesta a fost un studiu observational, deci nu se poate stabili cauza, iar cercetatorii nu pot exclude posibilitatea ca o parte din riscul de dementa observat sa fie cauzat de alti factori nemasurati in analiza. Cu toate acestea, a fost un studiu amplu, bine conceput, care a folosit diferite tipuri de analize pentru a oferi un anumit grad de validare pentru principalele constatari, iar rezultatele par a fi generalizabile la diferite populatii.
Ca atare, cercetatorii spun ca descoperirile lor sugereaza ca persoanele cu locuri de munca stimulante din punct de vedere cognitiv au un risc mai scazut de dementa la batranete decat cei cu locuri de munca nestimulante. Descoperirile conform carora stimularea cognitiva este asociata cu niveluri mai scazute de proteine plasmatice care pot inhiba axonogeneza si sinaptogeneza si cresc riscul de dementa ar putea oferi indicii asupra mecanismelor biologice de baza.
Cum iti poti antrena functia cognitiva?
Creierul are capacitatea de a invata si de a se dezvolta toata viata (ceea ce se numeste plasticitate cerebrala), insa e nevoie sa-l antrenezi in mod regulat. Pentru a-ti stimula functia cognitiva, e important sa-ti alegi efectuarea unei activitati care iti place foarte mult si care iti mentine interesul constant.
Potrivit specialistilor de la Scoala de Medicina Harvard, indiferent de activitatea pe care o alegi pentru a-ti antrena creierul (unele persoane sunt interesate sa invete o limba straina, altele sa cante la pian, altele sa practice un sport etc.), asigura-te ca urmeaza trei linii directoare pentru a maximiza stimularea cognitiva:
Activitatea trebuie sa fie provocatoare
Trebuie sa-ti provoci mereu creierul pentru a-ti imbunatati functia cognitiva. Acesta este motivul pentru care alegerea unei activitati noi este atat de benefica: angajeaza creierul sa invete ceva nou si ofera sansa de a te imbunatati. Nu esti pregatit sa te apuci de o activitate noua? Atunci gandeste-te la o activitate pe care o faci deja si ridica stacheta pentru aceasta. De exemplu, daca obisnuiesti sa joci din cand in cand tenis in timpul liber, stabileste-ti sa joci mai des si sa te antrenezi mai mult.
Activitatea trebuie sa fie complexa
O activitate complexa nu numai ca provoaca entuziasm, dar iti obliga creierul sa lucreze la anumite procese de gandire, cum ar fi rezolvarea problemelor si gandirea creativa. Astfel, in timp ce joci tenis, cauta mereu solutii de a-ti invinge adversarul, incearca lovituri noi si miscari care sa iti aduca mai multe puncte.
Activitatea trebuie practicata
Functia cognitiva se imbunatateste atunci cand practici constant activitatea aleasa. Cu cat dedici mai mult timp angajarii creierului in aceasta activitate, cu atat beneficiaza mai mult. Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa faci eforturi supraomenesti ca sa obtii rezultate fenomenale; conteaza mai mult repetarea constanta a activitatii cu pricina pentru a o imbunatati.