02.12.2021
Plasmafereza, poate fi utilizata ca tratament sau ca procedura pentru donare de plasma

Plasmafereza este o procedura medicala menita sa indeparteze o parte din plasma din sange. Practic, plasma nesanatoasa este schimbata cu plasma sanatoasa sau cu un substitut, inainte ca sangele sa fie returnat in corp. Plamafereza poate fi utilizata ca tratament sau ca procedura pentru donare de plasma.

Plasmafereza, poate fi utilizata ca tratament sau ca procedura pentru donare de plasma

Ce este plasmafereza?

Plasmafereza, cunoscuta si sub denumirea de schimb terapeutic de plasma, este o terapie nechirurgicala care indeparteaza si inlocuieste plasma sangvina a unei persoane. In acest proces, partea lichida a sangelui, numita plasma, este separata de celulele sangvine. De obicei, plasma este inlocuita cu o alta solutie, cum ar fi ser fiziologic sau albumina, dar este posibil si ca plasma sa fi tratata si apoi returnata in organism.

In cazul unei persoane bolnave, plasma poate contine anticorpi care ataca sistemul imunitar, si in acest caz un aparat o indeparteaza pentru a o inlocui cu plasma buna sau cu un inlocuitor de plasma (in principal solutie de albumina). Acest proces, similar cu dializa renala, este cunoscut si sub numele de schimb de plasma. Plasmafereza se poate referi si la procesul de donare a plasmei, in care plasma este indepartata si celulele sangvine sunt returnate in organism.

Cand este recomandata plasmafereza?

Plasmafereza poate fi utilizata pentru a trata o varietate de tulburari autoimune, inclusiv miastenia gravis, sindromul Guillain-Barre, polineuropatia demielinizanta inflamatorie cronica, sindromul miastenic Lambert-Eaton, precum si pentru a trata anumite complicatii ale siclemiei (anemie cu celule in secera) sau anumite forme de neuropatie.

In fiecare dintre aceste tulburari, organismul dezvolta proteine numite anticorpi care sunt programate sa identifice celulele si sa le distruga. Acesti anticorpi se afla in plasma si in mod normal sunt directionati catre celule straine care pot dauna organismului, cum ar fi virusurile.

La persoanele cu boli autoimune, anticorpii raspund la celulele din interiorul corpului care indeplinesc functii importante (de exemplu, in scleroza multipla, anticorpii ataca invelisul protector al nervilor, ceea ce duce la deteriorarea functiei muschilor). Plasmafereza poate opri acest proces prin eliminarea plasmei care contine anticorpi si inlocuirea acesteia cu plasma noua.

In ultimii ani, plasmafereza a fost din ce in ce mai utilizata pentru a trata persoanele grav bolnave in urma unor infectii sau pe cele care au boala Wilson ori purpura trombotica trombocitopenica. De asemenea, terapia mai este folosita pentru a ajuta persoanele care au primit un transplant de organ sa contracareze efectul procesului natural de respingere al organismului.

Spune-mi din ce generatie esti ca sa-ti spun cum muncesti. O analiza a comportamentului profesional a celor 4 generatii: cei cu varsta cuprinsa intre 24 si 39 de ani sunt o generatie de mentalitati inteligente si dezvoltate care adesea par de neinteles

Ce presupune plasmafereza?

Pentru aceasta procedura, pacientul sta intins pe un pat si i se plaseaza un ac sau un cateter intr-o vena. In unele cazuri, un cateter este plasat in zona inghinala sau in umar. Plasma de inlocuire (cea returnata) curge in corp printr-un al doilea tub care este plasat in brat sau in picior.

Persoanele care doresc sa doneze plasma prin plasmafereza pot face acest lucru nu mai des de doua ori pe luna. Procedura se desfasoara sub supravegeherea medicului specialist si dureaza aproximativ o ora.

In Romania, pentru a putea dona plasma, cetateanul trebuie sa aiba intre 18 si 60 de ani, peste 50 kg, puls regulat si tensiune normala, sa nu fi trecut prin interventii chirugicale in ultima jumatate de an, sa nu fi consumat alcool si grasimi cu 48 de ore inainte de donare si sa nu aiba ori sa fi avut hepatita (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie si alte boli neurologice, boli psihice, bruceloza, ulcer, diabet zaharat, boli de inima, boli de piele, miopie forte peste (-) 6 dioptrii, cancer.

Daca unei persoane i se administreaza plasmafereza ca tratament, procedura poate dura intre una si trei ore si este posibil sa aiba nevoie de pana la cinci tratamente pe saptamana. Frecventa tratamentului poate varia foarte mult de la o afectiune la alta si depinde, de asemenea, de starea generala de sanatate a pacientului. Uneori este necesara spitalizarea, alteori este posibil tratamentul ambulatoriu.

Cum te pregatesti pentru plasmafereza?

Ca pregatire pentru plasmafereza, e bine sa ai in vedere urmatoarele aspecte:

- o dieta bogata in proteine si saraca in fosfor, sodiu si potasiu in zilele premergatoare plasmaferezei si o masa hranitoare inainte de tratament sau donatie;

- somn bun cu o noapte inainte de procedura;

- aport mare de lichide;

- evitarea fumatului;

- purtarea unor haine confortabile in timpul procedurii;

- eventual, aducerea unei reviste sau a unei carti pentru ocuparea timpului in timpul procedurii (cum spuneam, dureaza cam o ora).

Care sunt beneficiile plasmaferezei?

Daca plasmafereza este utilizata ca tratament pentru slabiciune sau o tulburare autoimuna, este posibil ca pacientul sa simta efectele in doar cateva zile. Pentru alte afectiuni, poate dura cateva saptamani inainte de a se observa orice modificare a simptomelor.

Plasmafereza ofera usurare pe termen scurt si, adesea, procesul va trebui repetat. Frecventa si durata rezultatelor depind in mare masura de starea pacientului si de severitatea bolii. Medicul poate oferi o idee generala despre cat timp va fi eficienta plasmafereza si cat de des trebuie facuta.

Care sunt riscurile plasmaferezei?

Reactiile adverse dupa plasmafereza sunt rare si in general usoare, cea mai frecventa fiind scaderea tensiunii arteriale. Aceasta este adesea insotita de slabiciune, vedere incetosata, ameteala, senzatie de frig, crampe stomacale. Plasmafereza poate prezenta si alte riscuri, precum:

Infectie (majoritatea procedurilor care implica transferul de sange in sau in afara corpului prezinta un risc de infectie);

Coagularea sangelui (medicul poate prescrie un anticoagulant pentru a ajuta la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sange);

O reactie alergica (de obicei o reactie la solutiile utilizate pentru a inlocui plasma).

Riscurile mai grave, dar si mai putin frecvente, includ sangerarea, care rezulta din medicamentele anti-coagulare. Alte riscuri mai grave includ convulsii, crampe abdominale si furnicaturi la nivelul membrelor.

Plasmafereza poate sa nu fie un tratament adecvat pentru unele persoane, cum ar fi cele instabile hemodinamic, cele care au alergii la heparina ori la albumina sau plasma congelate, precum si persoanele cu hipocalcemie.

Ce se intampla dupa plasmafereza?

Unii oameni spun ca se simt obositi dupa procedura, dar cei mai multi o tolereaza bine, mai ales daca se pregatesc inainte asa cum am discutat mai sus si respecta orice alte indicatii ale medicului.

Sanatatea digestiva la copii! Tatiana Alsaliem, medic pediatru iti vine in ajutor: „Sistemul imunitar are de suferit atunci cand este ,,bombardat” in mod constant cu aditivi, conservanti si zahar”

Articole din aceeasi categorie