Ce sunt emoticoanele?
Emoticonul („emoji”, care inseamna „personaj imagine”) a aparut in Japonia in urma cu peste un deceniu si este, practic, o imagine care inlocuieste un sentiment sau care indica obiecte, meserii, pasiuni si altele in mesajele de pe retelele de socializare sau in sms-uri. In prezent, se estimeaza ca miliarde de emoticoane sunt folosite zilnic numai pe Facebook si Facebook Messenger.
Multe persoane au un cont pe retelele de socializare si comunica zilnic cu alti oameni prin mesaje private sau prin comentarii la postari. Rareori mesajele transmise utilizeaza doar text: in cele mai multe situatii, utilizatorii adauga si acele imagini numite emoticoane care subliniaza ceea ce spun prin cuvintele scrise.
De exemplu, in timpul unui mesaj amuzant pot aparea de mai multe ori emoticoane care zambesc sau rad, iar in timpul unui mesaj care implica sentimente negative (furie, tristete, suparare), pot aparea emoticoane care exprima aceste stari.
Pe alocuri, in timpul comunicarii, emoticoanele pot inlocui cu totul cuvintele - de exemplu, o persoana trimite alteia un banc, iar destinatarul nu ii raspunde prin cuvinte, ci pur si simplu ii trimite un emoticon sau mai multe care exprima rasul.
Cu toate ca exista aproximativ 3.500 de emoticoane in domeniul Unicode Consortium – organizatie non-profit care mentine standardele de text pe computere si care trebuie sa aprobe fiecare emoji inainte de a putea fi utilizat digital –, doar aproximativ 45 de emoticoane pot fi considerate relevante pentru medicina.
Primele emoticoane pe tema medicala, introduse in 2015, au fost seringa si pilula. In 2017, compania Apple a adaugat emoticoane pentru a reprezenta persoanele cu dizabilitati, urmate de simboluri ale stetoscopului, osului, dintelui si microbilor in 2019. De asemenea, Apple a fost co-creatoarea emoticoanelor reprezentand inima anatomica si plamanii, introduse la nivel global in 2020.
Ar fi emoticoanele utile in practica medicala obisnuita? Intr-un articol¹ aparut in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, autorul principal, Dr. Shuhan He, sugereaza ca ar fi indicat ca fiecare disciplina medicala sa inceapa discutii despre crearea propriului set unic de emoticoane pentru adoptarea oficiala si incorporarea in practica medicala de zi cu zi.
Emoticoanele introduse in practica medicala ar putea facilita comunicarea medic-pacient
Potrivit autorilor articolului, nevoia de a asculta pacientii se afla in centrul misiunii de zi cu zi a medicilor, iar utilizarea emoticoanelor ar fi o oportunitate excelenta de a duce comunicarea la un alt nivel.
Emoticoanele ar putea fi deosebit de importante in tratarea copiilor cu abilitati lingvistice in curs de dezvoltare, a persoanelor cu dizabilitati care le afecteaza capacitatea de a comunica normal si a pacientilor care vorbesc o alta limba decat medicul.
Desi emoticoanele tind sa fie asociate cu generatiile tinere, acestea au putere de standardizare, universalitate si familiaritate, iar daca ar fi utilizate de medici si alti furnizori de servicii medicale, acestea ar putea reprezenta o modalitate noua si extrem de eficienta de a comunica cu pacientii cu ajutorul imaginilor, afirma oamenii de stiinta.
In situatiile medicale de urgenta, in care timpul este critic, emoticoanele ar putea duce la o forma de comunicare mai eficienta, care ar putea facilita decizii clinice importante. Aceste simbolurile grafice minuscule pe care le regasim in prezent pe toate platformele digitale ar putea avea, de asemenea, utilitate ca adnotari la instructiunile de externare, care sunt adesea confuze, daca nu de neinteles pentru unii pacienti, mai spun cercetatorii.
In plus, cresterea recenta in popularitate a telemedicinei ar putea fi o oportunitate excelenta pentru utilizarea emoticoanelor. Platforma pe care pacientii discuta cu medicii este vazuta ca fiind deosebit de potrivita pentru ca pacientii sa transmita medicilor informatii vizuale care descriu, de exemplu intensitatea durerii pe care au experimentat-o pe o perioada de mai multe zile, saptamani sau luni si pentru ca medicii sa o treaca in fisa medicala a fiecarui pacient pentru tratamentul in curs.
Echipa de cercetare care propune introducerea sistemului de emoticoane in practica medicala curenta isi continua cercetarile pentru a intelege mai bine modul in care emoji-ul ar putea ajuta pacientii si medicii sa comunice simptome des intalnite – cum ar fi mobilitatea, starea de spirit, durata si intensitatea durerii –, asociate cu diferite boli.
Concluzia autorilor este ca, avand in vedere ca emoticoanele au devenit in ultimii ani o parte importanta din conversatia globala, societatile medicale si organizatiile de medici ar trebui sa le ia in serios.
Autoritatile sanitare ar putea sa stabileasca ce emoticoane ar servi cel mai bine intereselor pacientilor, sa construiasca un consens in jurul acuratetei medicale a acestora, sa obtina aprobarea de a fi utilizate prin intermediul organismului global de stabilire a standardelor si sa lucreze la procesul de implementare.
Telemedicina a luat avant in timpul pandemiei de COVID-19
Telemedicina inseamna utilizarea informatiilor electronice si a tehnologiei de telecomunicatii pentru a obtine ingrijirea medicala de care pacientii au nevoie in timp ce practica distantarea sociala. Tot ce are nevoie un pacient este un telefon sau un dispozitiv cu internet pentru a primi ingrijiri medicale. Pentru a reduce contactul cu institutiile medicale, cu alti pacienti si cu personalul medical, in incercarea de a scadea riscul de COVID-19, telemedicina a fost extrem de utilizata incepand cu anul 2020.
Printre beneficiile telemedicinei se numara faptul ca pacientul poate vorbi cu medicul direct prin telefon, e-mail sau prin apel video (trimite si primeste mesaje de la medicul curant folosind chat-ul sau e-mail-ul), economisind timp si costuri pentru transport si reducand numarul vizitelor la clinica, situatie necesara in conditii de pandemie.
Telemedicina permite monitorizarea de la distanta a pacientilor si reduce timpul de asteptare pentru primirea serviciilor medicale.
Telemedicina poate fi utilizata nu numai ca instrument de screening pentru boala COVID-19, recomandari de testare si indrumari privind ramanerea in izolare, ci si pentru asistenta medicala generala (de exemplu, controlul tensiunii arteriale, sfaturi despre anumite boli care nu reprezinta o urgenta, cum ar fi eruptiile cutanate obisnuite), pentru retete, consiliere nutritionala si consiliere de sanatate mintala.
